Alarmă în industrie: preţurile scad la limita costurilor de producţie
0Media generală a preţurilor producţiei industriale scade continuu începând din vara anului trecut, iar în unele sectoare ieftinirile afectează deja fluxurile de numerar ale companiilor. Specialiştii în insolvenţă întrevăd posibile falimente.
Începând din august 2014, evoluţia anualizată a preţurilor din industrie a intrat în teritoriu negativ şi, de atunci, în niciuna dintre lunile utletrioare, nu şi-a mai revenit. Fenomenul a început deja să afecteze companiile din energie şi din industria alimentară, iar dacă va continua ar putea degenera în deflaţie.
Deocamdată, economiştii şi liderii unor patronate, contactaţi de „Adevărul“, spun că pe piaţă au ieşit stocurile ieftine, obţinute în perioadele de supraproducţie, iar industriaşii nu fac decât să transfere ieftinirile de materii prime în preţurile produselor finite, şi astfel se explică ieftinirile consemnate în statistici.
„Intru în mină cu 5 lei şi ies cu 1 leu“
Ca medie generală, preţurile au scăzut în august 2015 cu 2,7%, după 12 luni de scăderi consecutive, după cum reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS). Însă în anumite sectoare scăderile sunt semnificativ mai mari: 30% la produsele obţinute în rafinării şi cocserii, 14,2% la petrol şi gaze, 5,7% la articolele chimice sau 3,2% la cele metalurgice.
„Cred că aici acţionează un mix de factori. În primul rând, acum au ieşit pe piaţă articolele produse pe stoc în anii de criză (când era supraproducţie), pentru că şi-a revenit cererea. În al doilea rând, în anumite sectoare cum ar fi industria alimentară sau industria chimică, au început să se practice preţuri de dumping. Concurenţii îşi scad la limită marjele de profit, nu mai merg pe 10%-15%, ci sub 5%, pentru a-şi consolida poziţiile de pe piaţă. Cât despre minerit, deja s-a împământenit o vorbă: «Intru în mină cu 5 lei şi ies cu 1 leu», adică scot mai puţin decât am investit, dar mai scump ar fi să opresc extracţia şi să trimit sute de oameni în şomaj. Sunt sectoare şi sectoare, fiecare cu specificul lui, e greu de estimat la nivel de medie generală când şi cum s-ar putea ajunge sub nivelul costurilor de producţie“, ne-a declarat Florin Pârvu, prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor.
Atenţie la levierul costurilor!
„În general, scăderea preţurilor reprezintă un şoc negativ asupra veniturilor, care generează imediat o presiune suplimentară asupra lichidităţilor. Acest lucru este valabil în special în sectorul industriei prelucrătoare, unde nivelul costurilor fixe este foarte ridicat. Astfel, levierul operaţional al costurilor fixe amplifică impactul scăderii veniturilor. Acest element este de natură să amplifice riscul insolvenţelor nou deschise în industrie, în perioada imediat următoare“, ne-a declarat Iancu Guda, economisit-şef şi Service Director al companiei de evaluare financiară Coface.
„Cum rezistă cei 200.000 de perdanţi?“
Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, consideră că în România sunt mai multe probleme structurale şi există unele pericole, dar deocamdată lucrurile sunt într-o fază incipientă.
„Costurile încă mai sunt controlabile, materiile prime şi petrolul s-au ieftinit; în domeniul serviciilor mai umbli la o reţetă, mai scazi din cantităţi, şi în construcţii mai găseşti soluţii, dar în sectoarele productive ai încurcat-o dacă preţurile scad prea mult. Probabil că în statisticile INS sunt cuprinse şi cele 200.000 de firme care au pierderi încontinuu, ani la rând. Cum rezistă aceşti 200.000 de perdanţi, semnalaţi şi de Banca Naţională în Raportul asupra Stabilităţii Financiare pe 2015? Situaţia este într-adevăr tensionată, dar asta nu se întâmplă numai la noi“, ne-a spus oficialul AOAR.
Băncile centrale sunt în alertă
„Situaţia semnalată nu e specifică doar României, se întâlneşte de mai multă vreme în SUA, Japonia şi, mai nou, în zona euro. Tocmai de aceea, băncile centrale menţin dobânzile la niveluri joase şi încearcă să introducă politici monetare prin care să prevină această dezinflaţie. La noi, după mai multe scăderi de TVA, care vor urma şi la anul, preţurile din coşul de consum al populaţiei vor evolua, o vreme, în teritoriu negativ. Cât despre evoluţia preţurilor din industrie, aici avem un efect dat de condiţiile internaţionale, unde s-au ieftinit şi materiile prime, şi petrolul, iar cererea din China este în scădere. Deocamdată, este doar un transfer al acestor ieftiniri în produsele industriale finite“, ne-a spus consultantul financiar Aurelian Dochia.
Reamintim că la nivel internaţional preţurile cărbunelui energetic au scăzut sub minimul istoric de 50 de dolari tona, iar în industria zincului au fost atinse cele mai joase cotaţii din ultimii cinci ani. Vineri, producătorul şi traderul de mărfuri Glencore, presat tot mai mult de investitori să-ş restrângă datoriile, a anunţat că va reduce cu o treime producţia de zinc la nivel mondial, după prăbuşirea preţului metalului cu aproape 30%.
Cinci greşeli critice ale managerilor
Compania de evaluare financiară Coface România a realizat recent un top al greşelilor pe care le-au făcut managerii firmelor intrate în insolvenţă, din punctul de vedere al organizării fluxului de numerar. Iată clasamentul:
1. Capitalul de lucru defectuos;
2. Calitatea proastă a veniturilor;
3. Randamentul operaţional insuficient pentru costul datoriilor contractate;
4. Investiţiile ineficiente;
5. Randamentul investiţiilor inferior costului de finanţare.
„Pierderile financiare propagate în economie din aceste cauze sunt cu 163% mai mari în semestrul I din 2015 faţă de aceeaşi perioadă din 2014, iar numărul locurilor de muncă pe care le-am putea pierde în economie este în creştere cu 9%“, se arată în analiza Coface România.