WSJ: România, posibil beneficiar al supărărilor lui Trump
0Donald Trump nu mai vorbește despre retragerea SUA din NATO. Conform Wall Street Journal, Casa Albă plănuiește să transfere trupele din vestul Europei spre flancul estic. România ar fi una dintre noile destinații.
Moda organizațiilor ”în două viteze” se extinde, după ce Casa Albă s-a supărat pe partenerii din Alianța Nord-Atlantică ai Statelor Unite care nu au sărit în ajutor, în conflictul cu Iranul.
”Trupele americane ar putea fi relocate către membri ai alianței aflați în grațiile președintelui”, scrie publicația Wall Street Journal, în condițiile în care președintele american Donald Trump ”ia în calcul sancționarea unor țări NATO pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul”.
Pe propria platformă de socializare, Trump se plângea, într-un mesaj scris miercuri, 8 aprilie 2026, cu toate literele mari, că ”NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei și nu va fi nici data viitoare”. Nu este prima oară când șeful administrației americane s-a exprimat astfel. Cel puțin în ultimele șase săptămâni, Trump a tot repetat această opinie a sa, cu diverse ocazii.
Tot miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, afirma că europenii ”au fost testați și au eșuat. Este destul de trist că NATO a întors spatele poporului american, în condițiile în care poporul american a finanțat apărarea lor”. La rândul lor, oficialii europeni de rang înalt au reproșat că nu au fost consultați în prealabil în privința războiului declanșat de SUA și Israel, ceea ce ar fi îngreunat coordonarea unui răspuns militar.
Schimbare majoră în arhitectura militară
Administrația Trump analizează un plan de a pedepsi unii membri ai alianței NATO pe care președintele american îi consideră necooperanți față de SUA și Israel în timpul războiului cu Iranul, potrivit unor oficiali ai administrației.
Ce are acum în vedere administrația americană nu mai pare a fi chiar o retragere efectivă din Alianță, imposibilă, de altfel, în absența acordului Congresului, ci un transfer al celor aproximativ 84.000 de militari staționați în Europa din țările ”necooperante” către cele care au răspuns nevoilor campaniei militare a Statelor Unite. Inițiativa de relocare ar avea o oarecare susținere în cercurile decizionale de la Washington, punctează WSJ.
Pentru administrația Trump există, acum, aliații ”buni” (iar WSJ enumeră Polonia, România, Lituania, Grecia) și cei ”problematici” (Spania, Germania, parțial Franța și Italia sunt nominalizate de ziarul new-yorkez), clasificați astfel nu atât după contribuția financiară la securitatea comună, cât mai cu seamă după alinierea politică la deciziile militare ale SUA. Și, notează Wall Street Journal: ”Statele din Europa de Est au unele dintre cele mai ridicate niveluri de cheltuieli pentru apărare din alianță și s-au numărat printre primele care au semnalat că ar sprijini o coaliție internațională pentru monitorizarea Strâmtorii Ormuz. După izbucnirea războiului, România a aprobat rapid solicitările SUA de a permite utilizarea bazelor sale de către Forțele Aeriene americane”.
Trupele staționate în Europa de Est funcționează și ca ”factor de descurajare” a Rusiei, țară care ar putea să se considere provocată de o eventuală desfășurare a unui număr mai mare de trupe americane mai aproape de granița sa, avertizează WSJ.
La Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța pot fi dislocați până la 10.000 de militari americani și familiile lor. Hubul strategic de la Marea Neagră a fost folosit de americani în numeroase operațiuni din ultimele decenii. În prezent, la Kogălniceanu, Deveselu (județul Olt) și Câmpia Turzii (județul Cluj) sunt staționați aproximativ 1700 de militari din armata Statelor Unite.
Dincolo de relocarea trupelor, planul ar putea include și închiderea de baze americane într-unele dintre țările europene, posibil Spania sau Germania, mai notează cotidianul, care citează doi oficiali ai administrației de la Washington.
Rutte: ”În mod evident dezamăgit”
În aceeași zi s-a aflat la Washington și secretarul general al NATO Mark Rutte, într-un efort de a consolida relațiile dintre europeni și americani. Va fi o discuție ”foarte directă și sinceră”, anticipase Leavitt. A fost o ”discuție deschisă între doi prieteni”, a precizat Rutte, după întâlnirea de la Casa Albă.
Pentru CNN, Rutte a mărturisit că Trump este ”în mod evident dezamăgit” de alianța transatlantică și de mai multe state partenere. ”Îl susțin pe președinte și știu că o mare parte a Europei face același lucru și face ce a promis”, a adăugat Rutte, care a evitat în mod repetat un răspuns la întrebările privind o eventuală retragere a SUA din NATO.
Europenii nu au fost foarte încântați, însă, în ultima perioadă, de pozițiile lui Rutte. După ce Rutte a declarat la Fox News că speră ca o parte mai mare a populației americane să se ralieze în spatele războiului lui Trump, au apărut critici față de presupuse depășiri ale atribuțiilor de șef al NATO și ignorarea statelor membre, relatează postul german de știri ntv. În mod oficial, despre comportamentul lui Rutte se vorbește ca despre o încercare de a menține NATO unită.
Vremuri de neîncredere transatlantică
NATO a fost fondată în 1949 ca o alianță defensivă. Articolul 5 al Cartei alianței prevede că statele membre se angajează la asistență reciprocă în cazul în care unul dintre ele este atacat. Pentru mulți dintre aliați, atacul american asupra Iranului nu a fost interpretat drept un caz de activare a articolului 5, spre deosebire de situația de după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, când NATO s-a alăturat războiului împotriva talibanilor în Afganistan.
În cele două mandate ale lui Trump, Alianța s-a confruntat cu o serioasă erodare a încrederii reciproce, amintește Wall Street Journal. Europenii au fost ținta unor tarife comerciale ridicate. Relația cu președintele rus Vladimir Putin în contextul negocierilor pentru pace în Ucraina a nemulțumit liderii europeni. Trump a provocat o criză diplomatică majoră prin declarațiile repetate privind o anexare a Groenlandei.
Și, mai amintește ziarul citat, în 2020, Trump a ordonat retragerea a aproximativ 12.000 de militari din Germania, decizie pe care președintele Joe Biden a anulat-o, după preluarea mandatului, în 2021.