
Un român demarează o aventură neașteptată în zona explorării zăcămintelor offshore în ape africane
0Știrea este aceasta: în cadrul Forumului „Invest in African Energy” care a avut loc la finele lunii trecute la Paris, Alfred Malu, directorul general al companiei PETROGUIN din Guineea-Bissau și Teodor Tender, director general la „Tender Oi land Gas” au semnat un document care, în opinia organizatorilor, „marchează un avans decisiv în ceea ce înseamnă exploatarea potențialului offshore din Guineea-Bissau, întărind astfel dinamica generală care se observă acum în ce privește zona apelor profunde...iar acordul asupra blocurilor 5C și 6C demonstrează încrederea crescândă a investitorilor în bazinul respectiv, mult timp întârziată de obstacole tehnice și dimensiunea capitalului disponibil”.
Interesant acum și, mai ales, semnificativ pentru viitor prin punerea în context a uni inițiative care vine într-un moment în care marii operatori mondiali caută să profite cât mai rapid de descoperirea unor noi zone care să permită exploatarea petrolieră, așa cum este cazul bazinului MSGBC (Mauritania, Senegal, Gambia, Guineea-Bissau și Guineea-Conakry) unde au fost confirmate zăcăminte foarte importante, mai întâi în Senegal. Zona este considerată drept o frontieră petrolieră care nu este deloc exploatată față de potențialul său, un exemplu mereu citat fiind puțurile Atum-1x din 2023 cu 314 milioane de barili. Acum se desfășoară competiția pentru identificarea corectă a parteneriatului cu marii investitori, asta în condițiile în care un foraj la mare adâncime costă peste 100 de milioane de dolari...compania Chevron acționând deja în perimetrul vecin, blocurile 5B și 6B, și extinzându-și intențiile de căutare.
Competiția este intensă și la un nivel foarte ridicat căci au intrat acum în ecuație și jucători mondiali strategici precum chinezii de la CNOOC, una dintre cele mai mari companii de exploatare și producție de petrol și gaz din lume și asta arată că mizele sunt mult mai înalte decât discuția despre investițiile punctuale în exploatările de zone subevaluate ca cele offshore din Guineea-Bissau.
Exact acesta este motivul pentru care am semnalat îndrăznețul proiect al românului introdus acum în lumea competițională cu mari jucători care, inclusiv la reuniunea de la Paris, au anunțat o mișcare deosebit de semnificativă la nivel global: ca reprezentanți ai regiunii unde se află zăcăminte de materii prime „critice”, lansează semnalul că nu mai vor să fie sursă primară de export ci să-și organizeze prelucrarea industrială pe propriul teritoriu.
Eventual, am auzit repetat acest mesaj, să fie legată exploatarea zăcămintelor de gaze și petrol de cea a materiilor prime critice, cu parteneriate care să alimenteze construcția unor centre industriale naționale așa cum, la modul ideal, tot au cerut agențiile de dezvoltare ale ONU începând cu anii ’80.
Se petrece ceva foarte important la nivelul filozofiei afacerilor viitoare, aveți aici https://fr.invest-africa-energy.com/news/africa-pushes-back-eu-critical-minerals-agenda-leaders-call-value-added-partnerships?&sortby=publishedDate%20desc&searchgroup=libraryentry-news un sumar la pozițiilor revoltei africane față de poziția post-colonială pe care o acuză din partea Europei. Avem și poziționarea de succes a unui român în lumea acestei mari competiții incipiente.
Dar România instituțională de ce nu se mișcă cu nimic în acest Eldorado african unde (încă) totul este posibil?