Ucraina, încotro? Analiza sondajelor din Ucraina cu referire la conflictul din estul Ucrainei şi atitudinea populaţiei faţă de soluţionarea acestuia (I)

Ucraina împlineşte, la 24 august 2021, 30 de ani de independenţă. Lucrurile par mai complicate decât oricând pentru tânăra republică, mai ales după ce s-ar putea numi un „reset” americano-rus pe chestiunea Ucrainei.

Analiză realizată de Cristina Melnic*

Dincolo de complicaţiile interne şi externe, întrevederea Biden – Zelenschi este programată (abia) după sărbătorirea independenţei Ucrainei, respectiv pe 30 august, iar la „Platforma Crimeea”, care urmează să fie lansată la Kiev pe 23 august, prezenţa americană nu va fi la nivel de preşedinte sau vice-preşedinte. În aceste condiţii, negocierile care privesc viitorul statut al Donbasului separatist sunt esenţiale, nu doar pentru viitorul Ucrainei, dar şi pentru viitorul regiunii (în special R. Moldova).

Pentru România e vital. Este vorba despre „câtă” Rusie şi cu ce statut vom avea la frontiera României cu fosta URSS (circa 1300 de km de frontieră), căci orice soluţionare a „conflictului îngheţat” din Ucraina va fi replicată în Republica Moldova, şi vice-versa.

În această perspectivă, LARICS dedică luna august, luna independenţei Ucrainei, evoluţiilor de acolo, încercând să descifreze, plecând de la sondajele de opinie realizate la Kiev pe această chestiune, reacţia şi atitudinea populaţiei faţă de o posibilă soluţionare a conflictului separatist din Donbas. Cum „citeşte” populaţia (mai puţin cea din zona separatistă sau din Crimeea) acest conflict? Care este disponibilitatea acesteia şi care par să fie liniile roşii? Cât e dispusă să cedeze în negocieri şi peste ce chestiuni nu vrea să treacă?

Toată această analiză o vom urmări pe parcursul a patru episoade:

1. Percepţia ucrainenilor despre conflictul din Donbas şi cum văd soluţionarea acestuia;

2. Disponibilitatea populaţiei şi liniile roşi pentru negocierile politice;

3. Cum văd ucrainenii relaţia cu Rusia;

4. Concluzii, evaluări, perspective.

Ce cred ucrainenii despre conflict şi cum văd soluţionarea acestuia?

Odată cu anexarea Crimeii şi izbucnirea conflictului armat din estul Ucrainei, cetăţenii ucraineni au înţeles că tot ceea ce se întâmplă este mai mult decât o intenţie separatistă a locuitorilor din regiunea Doneţk şi Luhansk, iar implicarea Rusiei este directă. Astfel, conform sondajelor realizate în anul 2014 de către casa de sondare Rating, majoritatea respondenţilor (57%) au evaluat starea relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia ca fiind în război (Tabel 1). Această opţiune fiind în principal majoritară în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Donbass şi Kharkiv, unde starea relaţiilor este considerată a fi un conflict politic. În aceste condiţii, mai mult de jumătate dintre respondenţi (58%) consideră că Ucraina ar trebui să închidă complet graniţa cu Rusia, iar într-o proporţie uşor mai mică, de 49 la sută, consideră că este necesar să se introducă un regim de vize cu Rusia (Tabel 2). Aceste afirmaţii sunt susţinute în toate regiunile, cu excepţia zonei de sud, a aceloraşi regiuni Harkov şi Donbass. De asemenea, ucrainenii, într-o proporţie de 58 la sută, consideră că serviciile de informaţii ruse se află în spatele confruntării armate din estul Ucrainei (Tabel 3).

Tabel 1: Rezultate cu răspunsurile la întrebarea: cum aţi evalua starea actuală a relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating Sociological Group în Iulie 2014.

Tabel 2: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebările: „în opinia dumneavoastră, Ucraina ar trebui să închidă complet graniţa cu Rusia?” şi „susţineţi introducerea unui regim de vize cu Rusia?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating Sociological Group în Iulie 2014.

Tabel 3: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „cine credeţi că se află în spatele confruntării armate din estul Ucrainei?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating Sociological Group în aprilie şi iulie 2014.

Pe parcursul anului 2014, aceeaşi casă de sondare a urmărit dinamica opiniei publice despre forma de sistem teritorial şi politic pe care Ucraina ar trebui s-o aibă (Tabel 4), astfel că mai multe de două treimi din respondenţi consideră că Ucraina trebuie să fie un stat unitar, în care trebuie să aibă loc descentralizarea puterii şi o extindere semnificativă a puterilor autorităţilor locale în sfere economice şi sociale.

Tabel 4: Tabel şi diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce formă de sistem teritorial şi politic din Ucraina susţineţi?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating Sociological Group pe parcursul anilor 2014-2017.

Cetăţenii ucraineni se împotrivesc categoric faţă de separarea Galiţiei sau a Donbasului de Ucraina, în proporţie de 83 la sută, respectiv 84 la sută (Tabel 5 şi 6). Astfel, doar aproximativ 10 la sută dintre respondenţi ar susţine separarea unor teritorii de Ucraina, conform sondajelor realizate de Rating între anii 2014 şi 2017, reprezentate în tabelul de la Tabel 7. Din aceleaşi date înregistrate se poate observa faptul că în acea perioadă a existat o dinamică pozitivă a cetăţenilor care au susţinut că rezolvarea problemei din Donbass poate fi realizată prin anularea armistiţiului şi finalizarea operaţiunii antiteroriste până la recuperarea completă a teritoriilor din estul Ucrainei, ajungând în 2017, până la 39 la sută, deşi în 2014 incertitudinea şi non-răspunsurile au acumulat cel mai mare procentaj de 27 la sută. De altfel, opinia publică era destul de volatilă şi nesigură în perioada de debut al conflictului, fiindcă opţiunile respondenţilor erau împărţite în mod aproape egal faţă de mai multe subiecte, precum cel de a semna sau nu un armistiţiu cu separatiştii (Tabel 8) sau acordarea independenţei acestor teritorii sau a unor puteri economice extinse.

Tabel 5: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce părere aveţi despre ideea de a separa Galiţia de Ucraina?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating Sociological Group pe parcursul anilor 2012-2014.

Tabel 6: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce părere aveţi despre ideea de a separa Donbass de Ucraina?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating Sociological Group pe parcursul anilor 2012-2014.

Tabel 7: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care dintre opţiunile pentru rezolvarea problemei din Donbass susţineţi?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating Sociological Group pe parcursul anilor 2014-2017.

Tabel 8: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce părere aveţi despre semnarea unui armistiţiu cu reprezentanţi ai aşa-numitelor DPR şi LPR?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating Sociological Group pe parcursul anului 2014.

Precum escaladarea conflictului pe parcursul anului 2014 a adus la masa negocierilor toate părţile implicate în conflict, inclusiv liderii europeni din Germania şi Franţa, iar la Minsk au avut loc mai multe întrevederi diplomatice în vederea încheierii unui armistiţiu sau încetării crizei din Ucraina, sondajele realizate pe parcursul anului 2015 au avut ca subiect măsurarea pulsului opiniei publice ucrainene în privinţa acestei tematici. Conform sondajelor realizate de KIIS, majoritatea locuitorilor (57%) considerau în 2015 că acest conflict din estul Ucrainei ar trebui rezolvat prin negocieri de pace bazate pe acordurile de la Minsk (Tabel 9). În acelaşi timp, aceeaşi proporţie de populaţie (56%) aprecia că „orice acorduri cu actuala conducere a Federaţiei Ruse sunt o înşelăciune şi nu vor fi îndeplinite” (Tabel 10). De asemenea, s-a înregistrat o rată mare de non-răspunsuri, o treime, cu privire la expunerea părerii despre faptul că Ucraina poate fi eliberată numai cu acordul armatei sale (32%), ceea ce relevă că există o incertitudine în legătură cu încrederea ucrainenilor în capacităţile militare ale armatei naţionale, respondenţii fiind conştienţi de implicarea Rusiei de partea separatiştilor în estul Ucrainei (Tabel 11) şi probabil de capacitatea net superioară din punct de vedere militar a Federaţiei Ruse. Mai multe decât atât, în sondajul realizat în septembrie 2015, marea majoritate a ucrainenilor a fost de acord cu faptul că Tabelrea Crimeii la Rusia este o ocupaţie (78%) şi că acţiunile acesteia în Donbass sunt, de fapt, o intervenţie militară şi o ingerinţă armată în treburile interne ale Ucrainei (80%), după cum se poate observa în Anexele 12 şi 13.

Tabel 9: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care este cea mai acceptabilă cale de ieşire din actualul conflict militar din Donbass?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Kyiv International Institute of Sociology (KIIS) în iulie 2015.

Tabel 10: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „sunteţi de acord sau nu cu asemenea afirmaţie: orice fel de acorduri cu actuala conducere a Federaţiei Ruse sunt o înşelăciune şi oricum nu vor fi încă îndeplinite?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în iulie 2015.

Tabel 11: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „sunteţi de acord sau nu cu această afirmaţie: poate fi eliberată Ucraina numai cu ajutorul armatei ucrainene?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în iulie 2015.

Tabel 12: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „sunteţi de acord sau nu cu faptul că Tabelrea Crimeii la Rusia în 2014 este o ocupaţie?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în decembrie 2015.

Tabel 13: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care dintre aceste gânduri îţi este mai aproape?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în decembrie 2015.

De asemenea, există o proporţie semnificativă (de 40 la sută) a celor care susţin că lupta pentru eliberarea regiunii Donbass sau a Crimeii se va termina atunci când Ucraina va pune în aplicare reforme de succes şi va avea un nivel de trai mai ridicat decât aceste teritorii, în detrimentul răspunsurilor precum cele care exprimă faptul că acest lucru se va întâmpla atunci când locuitorii teritoriilor ocupate vor începe ei înşişi să se opună prin rezistenţă non-violentă sau armată în faţa ocupanţilor sau atunci când Ucraina va primi sprijin occidental pentru aceasta (Tabele 14 şi 15).

Tabel 14: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „când ar trebui Ucraina să înceapă eliberarea Crimeii?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în decembrie 2015.

Tabel 15: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „când, după părerea ta, se va termina lupta pentru eliberarea lui Donbass de invadatori?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în decembrie 2015.

În cadrul aceloraşi sondaje din 2015, ucrainenii şi-au manifestat dezacordul în cea mai mare măsură, în primul rând, faţă de transferarea către Rusia a întregii Ucraine de Est şi de Sud până de-a lungul Niprului, cu o rată de respingere a afirmaţiei de 83,7%, urmată de transferarea întregului Donbass către Rusia, în proporţie de 72,1%, şi-au manifestat refuzul de a recunoaşte independenţei Republica Populară Doneţk (RPD) şi Republica Populară Lugansk (RPL) într-o proporţie de 63,8% (Tabel 16), semnalele de opoziţie legate de aceste afirmaţii pe parcursul anilor s-au mai diluat, fiindcă probabil odată cu trecerea timpului şi stagnarea Ucrainei, cetăţenii au înţeles că singura ieşire din această situaţie este soluţionarea conflictului armat din estul ţării, care se poate realiza numai prin unele compromisuri ce trebuie făcute, însă nu şi cedarea completă sau renunţarea la aceste teritorii.

Tabel 16: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „sunteţi gata sau nu sunt gata să acceptaţi următoarele de dragul păcii?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în iulie 2015.

Centrul Razumkov a înregistrat datele opiniei publice ucrainene cu privire la accepţiunea realizării unor compromisuri de dragul păcii, iar jumătate din respondenţi (în medie de 50%) au fost de acord cu acest lucru, rezultatele fiind relativ constante pe parcursul celor 4 ani în care au fost realizate 6 sondaje, după cum se poate consulta Tabel 17.

Tabel 17: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „negocierile sunt în curs de desfăşurare cu privire la modalităţile de depăşire a conflictului armat din Donbass. Credeţi că este necesar să se facă compromisuri cu Rusia şi cu liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Luhansk, de dragul păcii?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.

Dacă majoritatea ucrainenilor percep că negocierile şi unele compromisuri alcătuiesc calea de ieşire din actualul conflict militar din Donbass, totuşi rezolvarea problemei în sine este mai complicată decât atât, iar atunci când ucrainenii au fost chestionaţi de către KIIS în sondajele sale realizate pe parcursul anilor 2017 şi 2018 cu privire la opţiunea pe care o susţin, aceştia au avut păreri împărţite, fiindcă o treime (33%) optează pentru îngheţarea conflictului şi un sfert (25%) dintre respondenţi cred că Ucraina ar trebui să acorde o oarecare independenţă acestor teritorii sau un statut federal regiunii, însă aflată în componenţa Ucrainei. Pe lângă aceste rezultate neconcludente, există în mod aproape consecvent acea parte de 20 la sută din respondenţi care şi-ar dori continuarea ostilităţilor la maximum, pentru restabilirea puterii ucrainene în toată regiunea Donbass, precum şi un procent de 15 la sută care este indecis, iar aproape deloc nu are susţinere (doar 9%) ideea de separare a acestor teritorii de Ucraina (Tabel 18). Datele sondajelor KIIS au fost comparate cu ale celor de la Rating, care au propus aceeaşi întrebare în cadrul chestionarelor realizate între 2017 şi 2019, iar rezultate sunt aproape identice, astfel că 33 la sută dintre ucraineni îşi doresc încetarea ostilităţilor şi recunoaşterea teritoriilor ocupate temporar, îngheţând conflictul, iar 23 la sută optează pentru acordarea acestor teritorii statutului de autonomie în compoziţia Ucrainei, precum şi rata de 21 la sută pentru continuarea ostilităţilor, apoi 19 la sută de non-răspunsuri şi 7 la sută de acceptarea separării acestor teritorii-problemă, după cum se poate observa în Tabel 19.

Tabel 18: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care dintre opţiuni susţineţi pentru rezolvarea problemei din Donbass” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2017-2018.

Tabel 19: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care dintre opţiuni susţineţi pentru rezolvarea problemei din Donbass” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2017-2018.

În contextul negocierilor de încetare a focului de la Minsk a fost consultată şi opinia publică din Ucraina, iar cel mai interesant aspect legat de acest subiect relevă că ucrainenii sunt puţin sau deloc familiarizaţi cu conţinutul acordurilor de la Minsk. Din rezultatele celor două sondaje realizate în 2017 şi 2018 de către Rating pe acest subiect, se poate observa că majoritatea respondenţilor (52%) este familiarizată superficial cu privire la acordurile de la Minsk, decât au auzit în mass-media, iar o proporţie semnificativă de 36 la sută nu au auzit deloc de acest lucru, doar 8 la sută fiind interesaţi şi cunosc despre în ce constau termenii negocierilor care au avut loc (Tabel 20). De asemenea, aproape o treime (31%) dintre respondenţi consideră că trebuie revizuite condiţiile impuse şi de semnat noi acorduri de pace, iar aceeaşi proporţie de oameni nu a dorit să răspundă la această întrebare, numărul non-răspunsurilor fiind destul de ridicat. Acest lucru fiind explicabil prin prisma faptului că o parte semnificativă dintre cei chestionaţi nu cunosc decât superficial termenii de aplicare a acordurilor de la Minsk, după cum se poate observa în Tabel 21. Totuşi o parte semnificativă (43%) dintre cei chestionaţi susţin că rezolvarea problemei regiunii Donbass necesită să se realizeze pe calea politico-diplomatică, acest lucru confirmând faptul că ucrainenii susţin ideea negocierilor, precum fusese relatat şi mai sus în cadrul analizei (Tabel 22).

Tabel 20: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „vă rog să-mi spuneţi, sunteţi familiarizaţi cu conţinutul acordurilor de la Minsk?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2017-2018.

Tabel 21: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „cum credeţi că ar trebui să acţioneze Ucraina pentru a pune în aplicare acordurile de la Minsk?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2017-2018.

Tabel 22: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care dintre opţiunile pentru rezolvarea problemei din Donbass susţineţi?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în iunie 2017.

În episodul următor vom analiza condiţiile în care opinia publică ucraineană ar fi de acord cu unele compromisuri şi care ar fi acestea, de fapt, prin prisma răspunsurilor pe care le-au acordat în cadrul chestionarelor de-a lungul ultimilor ani.

(va urma)

*Cristina Melnic este absolventă a Masterului de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe spaţiul ex-sovietic.