Sunt adolescenții influențați de muzica pe care o ascultă?

Există o convingere greșită dar larg răspândită – inclusiv în rândul părinților – că muzica este „doar muzică” și că adolescenții nu sunt cu adevărat influențați de versurile sau mesajele pe care le consumă zilnic.

Ba, mulți adulți ne dau celebrul fals argument: "si noi am fost ca ei și am ascultat....muzică rock. "

De parcă există vreo legătură între Queen și Albert NeBuNul sau Tzanca Uraganul.

Sau încă un argument penibil: "și noi am băut când eram ca ei, sau mai rău decât ei". Situația nu este de loc comparabilă.

1. Întrebarea apare inevitabil:

Dacă fiul meu merge la un festival/bal va fi influențat de muzică? Va consuma alcool sau droguri?

Răspunsul scurt este: da, există o influență. Si la 14 ani chiar ești influențabil !

Nu pentru că „așa credem noi”, ci pentru că așa arată cercetarea științifică.

Ce spune știința !!!

O meta-analiză amplă publicată în 2018, realizată de 8 cercetători de la Universitatea din Florida, care a inclus 31 de studii și un total de 330.652 de participanți, a concluzionat că:

„Muzica are un efect semnificativ asupra consumului de substanțe, atât formatul cât și genul muzical contribuind în mod semnificativ.”

(Chen et al., 2018)

Asta înseamnă că influența nu este o opinie izolată, ci un efect observat sistematic în cercetare.

2. Muzica și formarea identității

Adolescența este perioada în care identitatea se construiește intens. Iar muzica ocupă un loc central în acest proces – posibil mai mult decât orice alt mediu de divertisment (Arnett, 1995).

Pentru mulți tineri, muzica:

-validează emoții,

-oferă modele de viață,

-definește apartenența la un grup,

-creează repere culturale.

Problema apare atunci când majoritatea referințelor la droguri din muzică sunt prezentate într-o lumină pozitivă.

Un studiu arată că aceste referințe asociază frecvent consumul de substanțe cu succesul, distracția și statutul, fără a menționa consecințele negative (Primack et al., 2008).

Aceasta modelează atitudini mai permisive față de consum.

Și aceasta este, în mod obiectiv, o formă de influență.

3. Normalizarea consumului

Analizele de conținut arată că în anumite studii aproximativ 77% dintre piesele rap analizate conțineau mesaje pozitive despre consumul de substanțe (Primack et al., 2008).

Expunerea repetată la astfel de mesaje poate contribui la normalizarea comportamentului.

Ceea ce auzi constant devine familiar. Iar ceea ce devine familiar începe să pară acceptabil – uneori chiar aspirational (Slater & Henry, 2013).

Apare astfel întrebarea frecventă în rândul tinerilor:

„Ce e rău să consumi? Toți rapperii au consumat. Toți marii artiști. Toate geniile. Și uite ce viață au avut.”

Aceasta este o formă clasică de distorsiune cognitivă: se văd doar exemplele glamorizate, nu și consecințele – dependență, probleme legale, deteriorarea sănătății sau decese premature.

4. Percepția distorsionată a realității

Prin expunere repetată, adolescenții pot ajunge să creadă că ceea ce este prezentat în muzică reflectă realitatea generală. Drogurile sunt asociate frecvent cu:

- succesul financiar,

- bogăția,

- sexualitatea,

- popularitatea,

- puterea.

(Martino et al., 2006)

Un studiu recent a confirmat o legătură semnificativă între timpul petrecut ascultând hip-hop și probabilitatea crescută de consum de substanțe (Delarious & Stewart, 2024).

Pentru adolescenții vulnerabili – aflați în căutare de alinare emoțională, validare sau apartenență – muzica ce validează sau promovează astfel de comportamente poate deveni un factor suplimentar de risc (Zuckerman, 2005).

5. Un fenomen în creștere

Referințele la droguri în muzica rap au crescut semnificativ între 1980 și 1997, de la 11% la 69% (Herd, 2005).

În ultimii ani, s-a observat o creștere a menționării abuzului de medicamente prescrise – benzodiazepine, opioide, codeină – în versurile unor artiști extrem de populari.

In final, nu putem afirma o relație simplă de cauzalitate directă.

Dar nici nu putem ignora suprapunerea dintre:

- creșterea vizibilității acestor substanțe în cultura muzicală,

- și creșterea consumului de medicamente în rândul tinerilor, inclusiv în România.

6. Concluzia echilibrată

Muzica nu determină automat consumul de droguri.

Nu fiecare adolescent care merge la un festival va consuma substanțe.

Însă știința arată clar că:

- muzica influențează atitudinile,

- influențează normele percepute,

- contribuie la normalizarea anumitor comportamente,

 - și poate deveni un factor de risc, mai ales pentru tinerii vulnerabili.

A ignora acest lucru înseamnă a ignora datele.

p.s. iar dacă adolescentul are 13 sau 14 ani și nu 18 sau 19, răspunsul este mult mai evident!