Singura şansă ca viitoarea guvernare să pornească rapid, cu dreptul, este ca preşedintele Iohannis să nu-l desemneze viitor premier pe Orban
0Mai avem o săptămână şi vom avea în faţă parcursul României din următorii patru ani. Viitoarea guvernare porneşte de la început cu un handicap major: asigurarea preşedintelui Iohannis că-l va desemna tot pe Orban ca viitor premier, şi că această desemnare nu este negociabilă. Ori exact în seara zilei de vineri preşedintele condamnă ferm şi se extrage din politica PNL de a politiza numirile în funcţiile publice.
Preşedintele Iohannis se delimitează clar şi ferm de politizarea impusă de PNL
Într-o declaraţie lungă şi fără precedent, presat de presă şi opinia publică după explozia cazului documentat de Recorder, preşedintele spune:
„Resping categoric orice demers de numire în funcţii publice a unor persoane care nu întrunesc condiţiile cerute de lege şi nu au experienţă în domeniul în care sunt propuse. Este inacceptabil, mai ales în perioadă atât de complicată pe care o traversăm acum, provocată de pandemia de COVID-19, ca în poziţii importante în structurile centrale sau locale ale administraţiei să fie promovaţi oameni mediocri, fără experienţă, impostori sau alte persoane care nu deţin calităţile şi calificările necesare.
Considerarea recompensei politice drept unic principiu de funcţionare a statului este apanajul unei mentalităţi învechite şi reprezintă totodată un afront adus cetăţenilor şi o frână în dezvoltarea oricărei societăţi democratice. Sistemul bugetar nu mai poate fi cadrul în care îşi găseşte facil locul o clientelă politică incompetentă”.
O condamnare mai clară a regimului Orban nici că puteam auzi, direct din gura şefului statului. Preşedintele şi-a dat seama că va prelua asupra sa toate erorile şi batjocura adusă de guvernarea Orban numirilor în funcţii publice. Ziaristul care i-a adresat o întrebare preşedintelui Iohannis a enumerat: 27 de inspectori şcolari numiţi de Partidul Naţional Liberal în ultima perioadă, fără concurs, peste 28 de manageri de spitale numiţi de liberali şi 13 şefi la Apele Române în 13 judeţe. Bineînţeles că lista e mult mai lungă, ar însemna multe pagini imposibil de înserat aici.
Premierul Orban, văzându-se încolţit, a reacţionat şi el:
”A fost o numire nepotrivită. Poziţia preşedintelui şi poziţia mea este foarte clară în privinţa administraţiei: o implicare cât mai mică a politicului. Din punctul meu de vedere, cine doreşte o carieră în administraţie trebuie să aibă o legătură cât mai mică cu political. Noi, din păcate, nu am mai putut să organizăm niciun concurs pentru că prin trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă nu s-au mai putut organiza concursuri.”
Trecând peste faptul că nu văd ce legătură are starea de alertă cu organizarea concursurilor, îi amintesc premierului Orban că numirile fără concurs ale Inspectorilor Generali Şcolari s-au produs în februarie, când nu aveam nici stare de urgenţă nici de alertă.
Câte din tragediile şi morţii înregistraţi în ultimele 9 luni au drept cauză politrucii incompetenţi numiţi de PNL în funcţia de directori de spitale? La Suceava, Piatra Neamţ şi în alte locuri? Vom afla cândva şi aceste lucruri.
Un alt reproş adus de preşedintele Iohannis PNL: primirea a sute de primari PSD în PNL, a foşti miniştri şi parlamentari PSD şi Pro România, aflaţi acum pe listele PNL la parlamentare.
Iată ce crede Liviu Iolu, coordonatorul regional PLUS Nord Est:
„«Biroul Politic Naţional solicită filialelor să nu primească în PNL nici un membru PSD». Au intrat mii. Au intrat sute de primari PSD. Au intrat acum pe liste la parlamentare grămezi de PSD-işti şi ALDE-işti. Deci ce încredere să ai în acel Birou după ce s-a produs practic o invazie de PSD-isti în PNL.”
Să mai reamintim zicerea dnei Raluca Ţurcan înaintea preluării guvernării de către PNL? „Nu dăm afară PSD-işti ca să punem PNL-işti în loc!”. Probabil nici domnia să nu-şi mai aminteşte!
Cel puţin pentru aceste două direcţii de evoluţie a PNL, preşedintele Iohannis nu are de ce să mai insiste cu desemnarea lui Orban ca viitor premier.
„Păcatele” guvernării Orban sunt mult mai multe şi extrem de grave
Pandemia nu este gestionată în parametrii acceptabili. Vedem zilnic morţi şi tragedii. Câte dintre ele sunt imputabile sistemului sanitar, prost gestionat?
Vedem ce se întâmplă în secţiile ATI din spitale, la Piatra Neamţ, la Suceava, mortalitatea foarte mare în comparaţie cu ţări vest-europene, bolnavi întinşi pe tărgi pe holurile spitalelor, capacitatea de testare fie prea mică, fie nefolosită la capacitatea maximă, de 50.000 de teste zilnic, cum se laudă guvernul. Pacienţi trataţi în cort, în curtea spitalelor. Şcoli închise şi unde trebuie şi unde nu trebuie, carantinare pe hârtie, în realitate nu se realizează.
Mai grav, managerii de spitale, puşi din clientela de partid, n-au stăpânit pandemia şi au fost necesari manageri militari pentru a face, cât de cât faţă, problemelor grave. DSP-urile sunt la pământ, nu mai fac de mult anchete epidemiologice, iar asimptomaticii sau cei cu forme uşoare stau acasă, unii dintre ei până în clipa când e prea târziu să mai fie salvaţi.
Miniştri incompetenţi menţinuţi de Orban pentru că erau şefi în PNL. De departe cel mai frapant exemplu este ministrul Educaţiei, Monica Anisie. Nu a mişcat nimic în educaţie. Nu a organizat concursuri pentru funcţiile de manageri în Inspectorate şi şcoli, nu a redus numărul orelor din planurile cadru, nu a aerisit programele şcolare, un milion de elevi nu participă la învăţământul online din lipsa logisticii necesare, a lor sau a şcolilor. Şcolile s-au închis şi unde trebuie şi unde nu trebuie, o eroare gravă care pune sub semnul întrebării actualul an şcolar. Toate aceste măsuri nu ţineau de parlament, ci doar de minister şi guvern. Premierul Orban l-a păstrat în funcţie pe secretarul de stat de la universitar, Gigel Paraschiv, pus în funcţie de PSD.
Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a ridicat la cer deficitele bugetare, împrumutând România cu 97 de miliarde de lei, la un deficit de 9,1%. Riscul cel mare, pe care ministrul Cîţu nici nu-l bagă în seamă, este ca România să devină nefinanţabilă, exact ca în 2010. Chiar săptămâna aceasta ministerul de Finanţe a respins toate ofertele pentru un împrumut de 500 milioane de euro, din cauza randamentului prea mare cerut de investitori. Suntem foarte aproape de scenariul din 2010. Ajutoarele acordate mediului de afaceri sunt corecte, dar n-au fost dublate de condiţia ca aceştia să-şi plătească la timp taxele şi impozitele. În aceste condiţii, vom ajunge mai devreme sau mai târziu la mâna FMI.
Cătălin Predoiu n-a făcut aproape nimic la ministerul Justiţiei, din reparaţiile aşteptate. Scuza că parlamentul este împotriva actualului guvern nu stă în picioare. Existau măsuri ce puteau fi luate care nu depindeau de aprobarea parlamentului.
Ministrul de Interne, Marcel Vela, este ţinut în „lesă” de Bogdan Despescu, secretar de stat în ministerul de Interne, prietenul PSD.
Guvernul Orban nu a făcut nimic pentru restructurarea aparatului bugetar
Nici aici nu funcţionează scuza cu opoziţia parlamentului. Această restructurare se putea face prin HG-uri şi OM. Avem 1,3 milioane de bugetari, din care 30% ard gazul degeaba, plimbă hârtii, pentru că nici digitalizarea administraţiei nu progresează. Noroc cu pandemia, s-a mai rezolvat câte ceva. Banii aruncaţi într-un aparat bugetar ineficient şi prea numeros erau mai bine folosiţi în investiţii din infrastructură, în sănătate şi educaţie. Primăriile şi CJ au personal excedentar. Vedem la Bihor, Prahova, Caraş Severin, unde a fost dat afară jumătate din aparatul funcţionăresc. Dar aceste UAT-uri vin cu mâna întinsă la guvern şi obţin miliarde de lei fonduri de echilibrare.
Ce ar trebui să facă preşedintele Iohannis
USR PLUS, partenerul inevitabil în viitoarea guvernare, nu-l vrea pe Orban premier. Şi are multe obiective nenegociabile, între care depolitizarea administraţiei, controlul eficienţei cheltuirii banilor bugetari, verificări şi audit în toate institutţiile, şi multe altele care intră în directă coliziune cu „principiile” vechi de 30 de ani ale PNL.
Ludovic Orban este politicianul format la şcoala politică veche, nu înţelege politica din viitor.
Pentru ca viitoarea guvernare să pornească rapid şi cu dreptul, preşedintele Iohannis nu ar trebui să-l desemneze pe Orban premier. Să caute alte personaje politice, chiar de la PNL, Ilie Bolojan, Emil Boc, Siegfried Mureşan. Sau Dacian Cioloş, dacă scorul USR PLUS va fi apropiat de cel al PNL.
În caz contrar, negocierile se vor prelungi mult timp, când ţara nu are buget aprobat şi guvern stabil pentru gestionarea pandemiei. Există şi riscul ca USR PLUS să renunţe să intre la guvernare, cu Orban premier.
Preşedintele Iohannis şi consilierii săi trebuie să cântărească foarte bine riscurile unei perioade prea lungi în care ţara să nu fie guvernată cu eficienţă maximă, în condiţiile dramatice aduse de pandemie.