România 2.0. Zeitenwende. „Foamea de viitor“
0Am citit cât am putut de obiectiv cartea recent lansată (și cel mai bine vândută din lista pusă pe piață de Editura Litera) la Târgul Gaudeamus, cu interesul politic și curiozitatea intelectuală firești față de un text de leadership real care mă așteptam să fie excelent articulat conceptual și solid proiectat către un viitor cât se poate de tangibil pentru noi.
Cu condiția să vrem pe bune.
Cu condiția să rupem o dată pentru totdeauna blestemul mediocrității noastre și să chiuretăm septic chirurgical cangrena formelor fără fond, în care pare că suntem condamnați să ne complacem de ani și ani și ani.
Evident, vă las să vă oferiți plăcerea lecturii proprii, cap-coadă. De ce a meritat pentru mine ceea ce vă invit să faceți și voi? Iată de ce:
· Înainte de orice, mi-a plăcut structura cărții – etalată neostentativ, prin titluri de capitole și secțiuni inspirat alese, salvate natural de rumegușul limbii de lemn. Iată două exemple concludente:
1. Paradoxul Românesc. Redobândirea respectului și reclădirea încrederii
1.1.De ce fugim de-acasă?[1]
1.2.“Degeaba avem legi...” Cum scăpăm de fprmele fără fond
1.3.“Cetățeni de mâna a doua”? De la periferia Europei, în centrul acesteia
2. Ceea ce banii nu pot cumpăra. Patriotismul și puterea perenă a ideilor
2.1.Nevoia unui nou Proiect Național
2.2.“Omul cât trăiește învață.” Dacă educație nu e, nimic nu e
2.3.Era Marii Transformări: învingători și învinși
2.4.Înger sau demon? Munca în era inteligenței artificiale
· Am apreciat analiza critică lucidă, severă, nefardată, multidimensională a României instituționale de ieri și de azi, endemic captivă în forme fără fond, într-un etern blestem al mediocrității
· Am rezonat profund la reiterarea apăsată, deopotrivă lucidă și emoționantă, a destinului confluent al țărilor-surori de pe ambele maluri ale Prutului, în contextele previzibile ale integrărilor multivalente euroatlantice – realități de relevanță geopolitică excepțională și pentru România, și pentru Republica Moldova
· Mi-a plăcut recursul riguros, consistent și foarte bine articulat contextual la literatura politico-(macro)economică și de leadership, citată firesc, bine dozat – lucrări solide folosite ca ancore academice de referință pentru dezvoltarea propriei viziuni strategice despre România 2.0
· În fine, last but not least, am remarcat candoarea nedisimulată a politicianului intelectual, practician reflexiv, hârșit bine-rău-de-tot în tumultul vieții trăite la vârf zeci de ani în serviciul public, capabil să-și învețe autentic lecțiile fundamentale ale existenței propriei ființe, precum în cer așa și pe pământ, lucru hiper-rarissim în specia al cărui reprezentant de clasă este autorul volumului ce face obiectul reflecțiilor mele
Zeitenwende (p. 129 ș.u.) este sintagma consacrată în 27 februarie 2022 de cancelarul Olaf Scholz, într-un discurs[2] emblematic rostit în Bundestag, când a caracterizat atacul Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie drept un punct de inflexiune temporală istorică, moment ce impune “trezirea” strategico-economică la o nouă realitate, dintr-o paradigmă fundamental diferită de cea existentă până cu o zi înainte de declanșarea războiului.
Mutatis mutandis, secretarul general adjunct al NATO transferă dinspre Germania spre România conotația[3] Zeitenwende, cerând nației să-și asume reconstrucția sa radicală, fără precedent în ultimele trei decenii, ca viziune strategică în deceniul 2024-2034.
Cât despre persoana și personalitatea politică ale autorului, în ceea ce mă privește, eu decriptez liniile de forță ale Proiectului său – instanțiat acum de cartea despre care scriu – între acești doi poli, explicitați cu subiect și predicat în debutul și la finele paginilor despre Bătălia pentru viitorul României:
La pagina 10 zice așa:
„Înainte de orice, e bine să știți că aceasta nu este o carte de memorii. Nu pentru că nu aș fi adunat suficiente experiențe de împărtășit, nu pentru că n-aș fi traversat suficiente evenimente istorice din ipostaze personale foarte diverse, ci pur și simplu fiindcă starea mea de spirit din acest moment nu mă predispune să-mi scriu memoriile. Încă țintesc spre viitor și încă simt că viitorul mă interesează mai mult decât trecutul.”
Iar la paginile 214-5 zice așa:
„Faptul că liderii noștri de până acum nu au reușit să unească națiunea pentru a mobiliza toate energiile de care avem nevoie în acest efort de cutezanță și de autodepășire nu trebuie să ne descurajeze. Ultimiii președinți au încercat să propună “Proiecte de Țară” în care puterea și opoziția să se pună de acord asupra marilor direcții de dezvoltare a țării. Toate la începutul primului mandat, toate eșuate lamentabil. O parte a explicației am arătat-o mai sus: un președinte reprezentând un partid politic nu va fi niciodată văzut de celelalte partide ca nepărtinitor și dezinteresat […] A doua explicație constă în lipsa de perseverență a acestor președinți. […] Un președinte care va avea tăria să facă asta [să vegheze că partidele politice și instituțiile statului respectă legea și cuvântul dat și asigură un control reciproc real între puterile statului – M.S.] nu va mai avea nici tentația de a abuza de puterea pe care o are în calitate de comandant suprem peste structurile militare și militarizate ale statului, nici de influența sa în zona judiciară și de politică externă. Românii vor să vadă la lucru un astfel de președinte: implicat, architect și strateg al viziunii despre viitorul națiunii, garantul respectului politicului față de cetățeni și al străinătății față de România, arbitrul bunei funcționări a societății și a instituțiilor statului, în litera și spiritul Constituției.” (p. 214-5)
Capisci? Suficient de limpede?
Iar dacă recent publicata carte a actualului sectetar general adjunct al NATO va deveni cheia de boltă a acțiunii viitorului Președinte al României, atunci cu atât mai bine.
În ce mă privește, acest proces politic este soluția de leadership corectă strategic pentru România deceniului ce va să vină.
Timpul va proba.
[1] Trimitere subtilă la titlul volumului Unde fugim de-acasă? al lui Marin Sorescu (https://cancelarievirtuala.files.wordpress.com/2013/10/30141560-unde-fugim-de-acasa-de-marin-sorescu.pdf)
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Zeitenwende_speech
[3] https://www.collinsdictionary.com/dictionary/german-english/wende