Exclusiv Rezultatul referendumului pro-european, un dezavantaj pentru Maia Sandu? INTERVIU cu directorul general IMAS Chișinău, Doru Petruți

De rezultatul de duminică depinde viitorul european și geopolitic al statului frate dintre Prut și Nistru în contextul în care rezultatul referendumului pentru aderarea la UE al R.Moldova este un dezavantaj major pentru Maia Sandu, candidatul pro-european care pleacă cu prima șansă în fața lui Aleksandr Stoianoglo, „omul Kremlinului” sprijinit de PSRM.  

În acest sens, directorul general IMAS Chișinău, Doru Petruți mi-a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate, că prestația președintelui Maia Sandu de la dezbaterea cu Aleksandr Stoianoglo, candidatul susținut de PSRM, a fost superioară, dar irelevantă în matematica votului întrucât mesajele sale au vizat alegătorii care au votat și votează cu PAS și implicit cu dânsa. Pe parcursul acestui interviu, mai puteți citi despre sondaje, Kremlin și unionism.

Sebastian Rusu: Cât va conta dezbaterea dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică? Dar rezultatul referendumului pentru aderarea R.Moldova la UE?

Doru Petruți: Din perspectiva Turului doi, rezultatul referendumului a fost un dezavantaj major pentru actuala președinte pentru că a anulat principala și singura temă pe care Maia Sandu putea face o campanie imbatabilă. Rezultatul a generat o criză strategică și, inevitabil, un blocaj de comunicare pentru doamna Sandu și prima săptămână de campanie a fost irosită, fără a acumula puncte pe segmentul centrist de votanți, segment decisiv pentru turul al doilea.

Dezbaterea de duminică a avut rolul de a opri tăvălugul reacțiilor negative, violente și xenofobe care au venit din partea votanților Maiei Sandu la adresa votanților lui Stoianoglo. Eu văd această stopare ca fiind principalul rezultat pozitiv și cam singurul din urma acelei dezbateri.

Prestația doamnei Sandu a fost superioară la toate capitolele, dar irelevantă pe matematica votului atâta timp cât mesajele au vizat alegătorii care oricum au votat și votează cu domnia sa. Afectată vădit, în permanență conflictuală și cu mesaje care conțin negații, doamna președinte continuă să polarizeze inutil, transmițând antipatie și agresivitate în rândul celor care oscilează decizia de vot. Pe de altă parte, Stoianoglo a surprins toate taberele printr-o prestație moale și străvezie, prin lipsa de experiență în post de comunicator politic. Însă, el și-a nuanțat anumite poziții legate de UE, România și o guvernare axată pe profesionalism și tehnocrație. Din acest punct de vedere, mesajele lui au fost clar targhetate spre electoratul de care are nevoie suplimentar în turul II.

Este important însă ce a urmat după această dezbatere. O retragere în tranșee a domnului Stoianoglo și o muncă bazată cel mai probabil pe ziare distribuite masiv, muncă de teren și organizare, capitole la care socialiștii întotdeauna au excelat. Săgețile trimise către guvernare de către Maia Sandu și anunțul unor schimbări după alegeri au trezit un pic la viață electoratul atât de dezamăgit de guvernare și această promisiune ar putea să mai schimbe mobilizarea la vot, chiar dacă acest mesaj vine în ceasul al 12 lea. Este posibil și ca acțiunile Poliției direcționate împotriva celor care și-au vândut votul să aibă un oarecare efect de demobilizare a votanților din portofoliul lui Șor.

Sebastian Rusu: Va reuși în opinia dvs. diaspora moldavă să incline balanța în favoarea actualului președinte Maia Sandu? Cum se poziționează electoral în R.Moldova forțele pro-europene și cele pro-Kremlin?

Doru Petruți: Una din marile probleme cu care s-a confruntat doamna președinte, inclusiv în cazul referendumului, a fost aceea a lipsei oricărui sprijin politic din partea altor forțe politice pro-europene de la Chișinău. Doamna Sandu a căzut în capcană, crezând că reușita referendumului poate fi asigurată de ONG-iști și jurnaliști aserviți puterii, în locul unei implicări serioase a structurilor de partid și politicienilor. Cu un partid PAS care nu a excelat niciodată ca și organizare în teritoriu, referendumul a rămas cam la voia întâmplării dacă este să ne referim la munca din teren, fiind folosit mediatic sporadic în sprijinul campaniei prezidențiale, ca element de propagandă.

Dorința de a acapara toată puterea și de a o exercita fără nici o altă colaborare politică, dublată de sugrumarea politică și mediatică a tuturor celorlalți poziționați ca pro-europeni, a condus la lipsa unor mesaje și acțiuni de susținere în teritoriu a referendumului și asta s-a văzut și în rezultat. La fel, pentru turul II, mesajele de susținere pentru doamna Maia Sandu s-au lăsat mult așteptate și ele au venit de-abia ieri (miercuri), dar într-o formă destul de neclară, într-un limbaj prea cifrat și prea intelectual, neconvingătoare, mascată de cuvinte de genul îndemn la înțelepciune, trimiteri la ideea că electoratul știe ce are de făcut și singur sau îndemnuri de a vota împotriva lui Stoianoglo.

Singurii care au pronunțat un mesaj clar de susținere au fost reprezentanții LOC (Liga Orașelor și Comunelor), dar această este o formațiune absolut marginală. Dar, per total, ceilalți politicieni pro-europeni au arătat o preocupare mai mult legată de propriile cariere și rezultate pentru parlamentarele din 2025 și, tacit, să administreze o notă de plată PAS-ului și doamnei președinte pentru conduită în raport cu ei în ultimii 4 ani.

Diaspora a votat în proporție de peste 70% pentru Maia Sandu în turul I și ar mai exista unele rezerve de mobilizare de câteva zeci de mii de votanți ceea ce s-ar mai traduce în alte câteva procente în plus pentru actuala președinte. Ele vor fi extrem de utile în această luptă care cel mai probabil se va termina la un vârf de cuțit în față.

Sebastian Rusu: De ce actuala putere politică de la Chișinău a limitat cercetările sociologice pre-electorale? Oare se teme Maia Sandu și PAS de realitățile sociologice din teren?

Doru Petruți: În primele 6-12 luni, atitudinea și comportamentul față de orice cercetare sociologică care a început să arate problemele guvernării și problemele din mandatul doamnei Sandu au fost cenzurate total de toată presa independentă din Moldova. Apoi, au fost citate doar ratinguri politice și asta doar în momentele care conveneau puterii. Trebuie să recunoaștem că și presa din România, cu foarte mici excepții, a avut cam aceeași conduită, jucând un rol de agenție de PR a doamnei Sandu, portretizând-o în permanență ca o icoană și eroină.

Și pe acest palier, puterea de la Chișinău a preferat sprijinul ONG-iștilor care au făcut un tandem catastrofal și pe alocuri halucinant cu o companie sociologică care a favorizat ani de zile partidul de guvernământ și pe actuala președinte. Este lucru știut și că în alegerile parlamentare din 2021, aceeași companie oferea pe un studiu efectuat în ziua votului un rezultat cu circa 9% mai mare decât a înregistrat partidul PAS pe teritoriul Republicii Moldova. De data aceasta, estimarea oferită pentru turul I a fost cu 24% (!!!) mai mare față de rezultatul obținut de Maia Sandu. Evaluări fantasmagorice s-au făcut și în cazul referendumului, în condițiile în care pe teritoriul Moldovei rezultatul de fapt a fost 55% împotriva modificării Constituției, doar voturile din diasporă au făcut ca rezultatul să fie întors la limită în favoarea răspunsului Da.

Din păcate, au căzut mulți în această bulă informațională creată de puterea de la Chișinău, iar ea s-a creat nu doar pe terenul sondajelor politice. Spre exemplu, tot prin filiera ONG-istă s-au publicat studii privind justiția, studii cam la fel de departe de realitățile din Moldova, dar care au beneficiat de vizibilitate mediatică și care au ajuns pe masa diverselor cancelarii.

Fie că este vorba despre o strategie, fie că este vorba de lipsă crasă de profesionalism, aceste evaluări sociologice controlate de putere nu au schimbat însă realitatea faptică din teren. Nici măcar decontul teribil de la alegerile locale de anul trecut nu a determinat o schimbare și luarea în considerare a studiilor sociologice reale, profesionist realizate. Și atunci erau „pictate” rezultate de 47%-49% pentru PAS. Realitatea a fost că au fost câștigate doar 3 orașe, iar pentru votul politic exprimat pentru consilii PAS nu a strâns mai mult de 30%.

Cu regret, de abia acum, și presa română și occidentală află despre percepțiile moldovenilor despre sărăcia în creștere, despre migrație, despre corupția în creștere, despre percepțiile majoritare privind eșecul reformei justiției, despre reproșurile masive privind neimplicarea doamnei președinte în temele interne, despre dezamăgirea fără precedent a populației legată de toată agenda internă de guvernare, despre percepțiile galopante de incompetență legate de actuala putere de la Chișinău.   

Dar, toate aceste evaluări sociologice au existat și există în regim public. E drept că nu în studiile patronate de ONG-urile controlate de putere. Din diverse motive, au fost ignorate, iar acum toți, inclusiv europenii care au finanțat acele studii fac cunoștință cu răspunsul real al populației. 

Sebastian Rusu: Dacă va câștiga alegerile de duminică candidatul susținut de PSRM Aleksandr Stoianoglo, am putea asista la un scenariu de genul celui din aceste zile din Georgia? Îl vor valida oare liderii UE și SUA?

Doru Petruți: Cred că ar fi o mare eroare ca Republica Moldova să fie abandonată sau temperată din drumul pe care a pornit, chiar dacă rezultatul ar fi în favoarea domnului Stoianoglo. Schimbările și evoluțiile din Moldova nu pot fi negate și nu ar trebui uitate. Populația a devenit preponderent pro-europeană, dar asta nu înseamnă că ea va tolera incompetența și corupția doar pentru că „ei sunt ai noștri”.

Da, este un preț mare ce s-a plătit deja la alegerile locale, la referendum și ar trebui învățate urgent lecțiile și din acești ani de mandat prezidențial. Abuzurile, cenzura, controlul aproape total în mass media, deținerea și exercitarea întregii puteri, iată că toate astea nu au adus rezultatele dorite. Iar ecuația de anul viitor, când vor fi alegeri parlamentare, se anunță extrem de complicată și ne putem întreba încă de pe acum cât din curentul pro-european va putea fi convertit în voturi. Istoria la Chișinău nu se repetă, ea se cam bâlbâie.

Prima guvernare pro-europeană (2010-2014) a generat dezamăgiri de proporții și au avut loc evenimente a căror consecințe le-am văzut în detaliu: furtul miliardului, crize multiple etc. După 10 ani, suntem la a doua posibilitate și șansă uriașă de a demonstra că evoluția Republicii Moldova este spre un stat de drept, spre valori care să ne plaseze în lumea civilizată. Dar, toate acestea trebuie să se întâmple nu doar la nivel declarativ.

Sebastian Rusu: Mai are în opinia dvs vreo influență Bucureștiului în spațiul dintre Prut și Nistru în contextul în care liderii PAS și implicit președintele Maia Sandu au trecut în plan secund perspectiva reunirii?

Doru Petruți: Prezența și contribuția României s-a făcut mult mai mult simțită în acești ani, mai ales în perioadele de criză când România a ajutat să fie depășită criza energetică. Suportul politic la nivel european, de asemenea, a fost apreciat de populație și asta s-a văzut inclusiv în măsurătorile sociologice. Lucrurile însă nu stau simetric.

În culise este bine-cunoscută realitatea modului în care este privită România de către cei aflați la putere. Este suficient să analizăm campaniile anterioare și cea de acum și veți vedea că România este „sărită din schemă”, iar tema sau cuvântul unionism nu apare niciodată în discursul politic. Calculul e simplu și cinic. De câțiva ani, unioniștii nu mai au nici o formulă prin care să își poată capitaliza politic votul și există convingerea că ei nu au încotro și votează PAS și Maia Sandu din lipsă de orice altă alternativă viabilă pentru ei. 

Chiar dacă nu este cunoscută amploarea fenomenului prin cifre exacte, alegerile de la Chișinău au furnizat cred primul semnal când o parte o votului unionist a migrat în premieră nu spre candidatul PAS, Lilian Carp, care a pierdut lamentabil alegerile locale pe Chișinău încă din primul tur. Acum, este posibil ca votul unionist să fi contribuit și el la sancționarea Maiei Sandu la referendum, inclusiv pentru ignorarea totală a temei unioniste și pentru modul telegrafic în care vorbește despre România, cultura română etc.