Partea ursului
0Un urs a fost văzut miercuri dimineaţa la plimbare prin centrul Sibiului. După două ore de căutări, ursul a fost prins, spun autorităţile, în curtea unei fabrici, şi a fost împuşcat mortal. Aceleaşi autorităţi mai spun că au încercat capturarea cu tranchilizante, dar nu a fost posibil.
În decembrie 2011, un caz similar s-a petrecut tot în Sibiu, diferenţa fiind că animalul ucis atunci era unul de la grădina zoologică, în timp ce ursul ucis miercuri era unul din sălbăticie (animal pe cale de dispariţie, ocrotit de lege). Pe scurt, într-o dimineaţă de decembrie 2011, un tigru a fugit de la grădina zoologică din Sibiu. A fost urmărit de pompieri, vânători, poliţişti şi SMURD, pentru câteva ore, iar potrivit unui medic veterinar de la Zoo Sibiu tigrul a fost împuşcat cu un tranchilizant, dar a devenit deosebit de agresiv. Drept urmare, a fost împuşcat cu o armă de foc şi ucis. Aceiaşi reprezentanţi ai Zoo au spus că animalul avea 14 ani, 200 de kilograme şi era cunoscut ca fiind agresiv. De remarcat că Astrid Fodor, pe atunci viceprimar al Sibiului, a declarat că tigrul a scăpat din cauza neglijenţei îngrijitorului, care ar fi lăsat uşa cuştii întredeschisă.
Revenind la povestea ursului împuşcat miercuri, la urmărirea lui au asistat, din nou, poliţişti, pompieri, jandarmi şi reprezentanţi ai Grădinii Zoologice, ba chiar şi jurnalişti care au filmat momentele în care ursul se plimba pe acoperişul unor case. Explicaţia privind uciderea ursului a fost una simplă şi de această dată: decizia a fost luată pentru că, potrivit Poliţiei Sibiu, s-a încercat întâi tranchilizarea animalului, dar nu s-a reuşit. Ulterior, animalul a fost împuşcat mortal cu o armă de vânătoare. S-a mai descoperit, între timp, că ursul nu provenea din captivitate, ci că ar fi venit în oraş din Pădurea Dumbrava.
Dincolo de coincidenţa ca două animale sălbatice să fie împuşcate cu sânge rece în Sibiu, de către autorităţi, nu înţeleg explicaţia potrivit căreia animalele nu au putut fi tranchilizate. În ceea ce priveşte faptul că ambele exemplare ar fi fost „violente“, aproape că îmi vine să râd. Păi sunt nişte animale sălbatice, deci imprevizibile, poate chiar violente (deşi, da, este tare frumos să priveşti un tigru la Zoo fără să realizezi că a ţine un animal sălbatic în captivitate e o imbecilitate). Tocmai pentru faptul că-s imprevizibile animalele sălbatice se adună atâţia specialişti când umblă liber prin oraş un asemenea exemplar, nu? Poliţişti, jandarmi, medici veterinari.
Revenind la imposibilitatea de a tranchiliza un urs sau un tigru (unde sunt diverse explicaţii, ba că nu şi-a făcut efectul tranchilizantul, ba că pur şi simplu nu s-a reuşit), chiar nu pot să-mi imaginez cum nu reuşeşti să tranchilizezi un asemenea animal. Ai o armă, ai un tranchilizant, şi totuşi fie eşti slab pregătit, fie substanţa nu funcţionează, fie ţi se pare că cea mai logică şi simplă cale e să împuşti nenorocitul de urs şi să te duci liniştit acasă, convins că ai făcut tot ce trebuie. Nu sunt specialistă, nici vânător nu sunt, dar chiar nu se poate salva un animal? În loc de împuşcare, chiar nu se poate face orice pentru a salva un asemenea exemplar care nu a făcut rău nimănui? Sau poate, doar poate, e vorba de un munte de incompetenţă.
Având în vedere că ursul executat miercuri nu a atacat pe nimeni şi doar a fost hăituit şi omorât, mi se pare că ceva lipseşte în judecata noastră comună de putem să închidem televizorul şi să ne vedem de treabă, dând din umeri, „mare brânză, au mai împuşcat ăştia un urs. Aşa-i trebuia, ce a căutat în oraş?“. În fond, cui îi pasă de un fucking urs? Până la explicaţii mai amănunţite de la specialiştii în împuşcat animale sălbatice, concluzia mea provizorie este următoarea: un soi de ignoranţă bolnavă ne mănâncă maţele şi într-o zi o să ne trezim că nu mai avem nimic pe sub piele.
Imagini cu ursul care s-a plimbat pe acoperişurile mai multor case din Sibiu
CITIŢI ŞI:
Pe Lavinia Bălulescu o găsiţi şi pe Ferma de gânduri.