O făclie de Paşti
0A început cu eterna dezbatere lingvistică: Paşti sau Paşte. Biserica Ortodoxă Română a tranşat-o scurt - Paşti, în timp ce DEX-ul şi o întreagă literatură clasică românească acreditează ambele forme ca fiind corecte.
Apoi un atac fulgerator la adresa Bisericii şi, mai rău, la temelia ei (sursa de finanţare) a venit de la un coleg parlamentar şi ne-am încurcat în polemici sau în declaraţii publice lăsate cu rupere de picioare şi excomunicări.
Nesperat, am primit, după, o veste bună: micul românesc a fost salvat graţie Guvernului, care a cerut Comisiei Europene să-l includă pe lista reţetelor tradiţionale, pentru ca procesatorii români să poată folosi în continuare aditivii ce urmează să fie interzişi în UE.
Şi, pentru că o veste bună nu vine niciodată singură, a fost scos din mânecă şi PUZ-ul buclucaş, necesar unei investiţii de aproximativ 55 de milioane de euro în staţiunea Mamaia. Care, desigur, o va face şi mai accesibilă ca până acum poporului migrator în vacanţe, iubitor al litoralului bulgar, mult mai ieftin şi cu servicii ireproşabile.
Garda de Mediu nu a stat degeaba. Au fost controlate toate grătarele şi s-au dat chiar două amenzi de câte 1.000 de lei în Bucureşti şi Ilfov.
Bomboana pe colivă a venit însă exact în prima zi de Paşti, când am stat cu toţii, cu sufletul la gură, urmărind breaking-news după breaking-news, să vedem în direct cum al doilea om în stat, Crin Antonescu, s-a pogorat din elicopter să ia lumină de la Mănăstirea Voroneţ. Ba am aflat şi că a intrat printr-o uşiţă secretă, însoţit de câţiva jurnalişti. Desigur, după ceva vreme, Antonescu a explicat că a făcut Paştele acasă şi n-a fost plecat nicăieri, dar asta a stârnit o dezbatere şi mai mare în online: jurnaliştii au început, fie să se acuze unii pe alţii, fie să dea vina pe departamentele de comunicare.
Un pic pe neobservatelea s-a petrecut şi Ziua libertăţii presei, şi m-am bucurat în sinea mea - nu prea se mai găsesc argumente în a susţine că nu există libertate de exprimare, chiar dacă uneori ciupim un pic ridicolul, ignoranţa sau reaua-credinţă.
Nu ştiu dacă ordinea evenimentelor a fost exact asta, dar m-am convins a nu ştiu câta oară că românii sunt un popor cu umor. A fost mini-vacanţa de Paşti în care noi am avut treabă, nu glumă.