Nu se știe sau nu se respectă Constituția?
0În ultimele zile asistăm la o mascaradă de democrație, despre care un Caragiale ar fi scris o piesă foarte reușită: toată lumea vorbește de consultări pentru a se contura o majoritate. Or, acest lucru nu este nici în spiritul, nici în litera Constituției.
La art 103 din Legea fundamentală se precizează: (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.”
Așadar, explicit, Constituția precizează că președintele va desemna un candidat care va avea zece zile să alcătuiască guvernul și să ceară votul Parlamentului. Deci, invers decât se tot vehiculează la noi după căderea guvernului prin moțiune de cenzură.
Faptul că nimeni nu vrea cu nimeni, faptul că președintele exclude extremiștii la guvernare, faptul că nimeni nu vrea guvern tehnocrat, ne pune în situația de a vedea că nu sunt multe variante disponibile. Prima soluție, care se tot vehiculează de cei interesați, inclusiv televiziunile fugarilor cu legături directe cu Rusia, este un guvern format din PSD, extremiști și unii membri așa-zis neafiliați (ce ar dori să fie la ciolan). A doua soluție este cea proprie partidei occidentale USR și PNL, ce au împreună cele mai multe mandate (deci, peste PSD), și care ar fi în spiritul votului de la alegerile prezidențiale.
Despre soluția cu premier tehnocrat (guvern fie politic, fie tehnocrat) nici nu ar trebui să vorbim, căci nimeni nu o agreează – decât, eventual, cei interesați de orice blocare de măsuri de modernizare, ca să nu mai spun că de fapt premierul tehnocrat nu are nici cea mai mică putere (după cum excelent a reamintit recent Mugur Isărescu).
Argumente pentru și împotriva celor două variante sunt multe. Problema este că PSD nu s-a gândit la ceea ce se va petrece după moțiune; ei au vrut pur și simplu să îl elimine pe Bolojan (și USR) dat fiind faptul că li se strică toate mânăriile, furăciunile sau pur și simplu hoțiile. A desemna în acest context ceva în jurul PSD ar însemna nu numai o palmă zdravănă dată partidei occidentale, modernizatoare, dar și, sau mai ales, ar fi un semnal că președintele este de acord cu furăciunile și că alegerea lui, în dauna unui pesedist ca Ciolacu sau extremist ca Simion sau Georgescu a fost o pură întâmplare. Mai mult, președintele și-ar tăia definitiv orice sprijin de la USR și PNL pentru alegerile următoare și ar cădea în dizgrația tuturor românilor interesați de modernizarea României.
Soluția a doua, USR-PNL-UDMR-minorități-neafiliați etc., ce ar putea găsi o majoritate, depinde extrem de mult de liberali. De regulă, după cum a aratat viața politică post-decembristă, ei nu numai că au fost mereu la guvernare, dar au dat și premierul. Or, partea cea mai greu de realizat este tocmai desemnarea lui Bolojon ca premier.
Părerea mea este că exact așa ar trebui procedat: președintele ar trebui să țină cont de faptul că PSD a procedat incorect, ca un fel de toană, așa că se poate proceda cu aceeași monedă și acum, numind tot pe Bolojan.
Se va aduce obiecția că există o decizie a CCR; obiecția nu este îndreptățită câtă vreme nu avem aceeași componență a guvernului: premierul Bolojan a fost demis în componența PSD-PNL-USR-UDMR, or, de data asta, componența va fi diferită. Deci, se respectă întocmai decizia CCR.
Vedem cum nevoia de a citi și respecta Constituția este necesară atât pentru cei implicați, cât și pentru public și pentru mass-media. Nu este în spiritul Constituției să se facă majoritate și apoi să se desemneze un premier, ci exact invers, trebuie să se desemneze un premier care trebuie să își facă guvernul astfel încât să obțină o majoritate.
Așa cum Ilie Bolojan a fost chemat și pus în fruntea guvernului exact într-o perioadă în care era mare nevoie de el, reușind să se achite exemplar de sarcinile unei economii distruse de debandada celor pe care îi durea în cot de bugetul țării (a propos: de ce nu există legi care să judece și să condamne un asemenea comportament iresponsabil cu finanțele țării? Pentru orice alt cetățean chiar și un leu conduce la penalități ori sancțiuni, iar pentru cei care pierd milioane sau miliarde (în guvern, companii, regii etc) nu există nicio sancțiune?), zic, tot la fel, ar trebui lăsat să-și ducă sarcina la bun sfârșit. Dacă guvernul PNL-USR se va achita sau nu de sarcini se va cântări la votul pentru alegerile parlamentare din 2028. Nu avem nici timp, nici bani, nici energie pentru experimente pesediste iresponsabile. România are nevoie de îndeplinirea cât mai bună a programelor PNRR și SAFE, să eficientizeze companiile naționale și, în general, să fie bine guvernată. Or, niciodată, nicăieri hoții și ticăloșii nu au guvernat bine, ci au guvernat pentru interesul lor personal.