Mircea Diaconu driblează din nou legea
0În urmă cu câteva zile, Curtea Constituţională (CCR) a dat o decizie care îi sperie teribil pe toţi politicienii incompatibili. Nu şi pe Mircea Diaconu.
Magistraţii CCR au tradus, practic, mult hulitul articol 25 din Legea 176/ 2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, care spune următoarele: „Dacă persoana (n.r.- aflată în stare de incompatibilitate) a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului“. Acest articol a născut două interpretări. Prima, a incompatibililor, care încercau să se apere spunând că interdicţia vizează strict „aceeaşi funcţie“ în care au fost găsiţi incompatibili.
A doua interpretare, cea a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care susţinea că paragraful se referă la „funcţia eligibilă“, adică la orice funcţie aleasă. În fine, CCR a rezolvat pentru totdeauna această dilemă şi a statuat că interdicţia de a ocupa o funcţie pe o perioadă de trei ani în cazul celor declaraţi incompatibili sau în conflict de interese se aplică tuturor funcţiilor eligibile, şi nu doar funcţiei deţinute la momentul respectiv. Altfel spus, sintagma „funcţia elegibilă“ a câştigat meciul cu sintagma „aceeaşi funcţie“.
Decizia CCR a venit ca urmare a unei sesizări făcute de anonima Steluţa Cătăniciu, deputat PNL, găsită de ANI, evident, în conflict de interese. Aşadar, toţi parlamentarii, primarii, consilierii locali sau alţi funcţionari ai statului găsiţi incompatibili de ANI, care mai sperau să-şi găsească salvarea în instanţă invocând acel paragraf discutabil, nu mai au acum nicio şansă să-şi păstreze funcţiile, pentru că orice instanţă trebuie să respecte decizia CCR. Printre feţele negre ale unor politicieni care vor trebui să renunţe la privilegiile grase ale unor funcţii pe care le ocupau illegal, o faţă totuşi zâmbeşte. Este vorba despre Mircea Diaconu. Am putea vorbi chiar despre curiosul caz al lui Mircea Diaconu. Din nou, pentru europarlamentarul independent, braţul legii se dovedeşte a fi prea scurt. Cel puţin deocamdată. Să ne întoarcem puţin în timp.
Curtea Supremă l-a declarat incompatibil în iunie 2012, validând raportul ANI. Cei care încă mai cred că ANI stabileşte incomaptibilităţile, să mai citească o dată propoziţia anterioară. ANI doar face un raport, apoi justiţia, (justiţia, justiţia, justiţia) hotărăşte. Imediat, Mircea Diaconu trebuia să demisioneze din Senat. A făcut-o, sfidător, abia la începutul lunii decembrie, cu doar trei săptămâni înainte de sfârşitul mandatului de parlamentar. În 2014, Mircea Diaconu s-a înscris în cursa pentru alegerile europarlamnetare. ANI a contestat, la Tribunalul Bucureşti, dreptul lui Mircea Diaconu de a candida, aşa cum cerea legea electorală. Tribunalul i-a dat dreptate lui Mircea Diaconu. ANI a făcut apel la Curtea de Apel, care i-a dat dreptate tot lui Mircea Diaconu. Ulterior, actorul a candidat şi a câştigat un loc în Parlamentul European.Vedem însă că dreptul lui Mircea Diaconu de a candida a survenit ca urmare a unor decizii date de Tribunal şi de Curtea de Apel, instanţe inferioare Curţii Supreme.
Cele două instanţe au criticat atunci faptul că legea este ambiguă, dar au motivat decizia spunând că dreptul de a fi ales nu poate fi suprimat. Însă ANI nu contestase dreptul de a fi ales, ci dreptul unei persoane găsite în stare de incompatibilitate de a ocupa o funcţie de demnitate publică. Mircea Diaconu a ajuns la Bruxelles, dar ANI nu s-a lăsat şi s-a adresat din nou Curţii de Apel. A ales să atace, de această dată pe legea contenciosului administrativ, din nou dreptul lui Mircea Diaconu de a ocupa o funcţie în Parlamentul European şi nu pe legislaţia electorală care i-a permis să candideze, aşa cum s-a întâmplat în luna mai, când Diaconu a câştigat procesul. Între timp, CCR a dat o decizie nefavorabilă lui Mircea Diaconu, însă el este deja la Bruxelles.
Ce se va întâmpla acum? Probabil, Curtea de Apel nu va face altceva decât şă-şi pună în acord decizia cu hotărârea CCR, adică va da o sentinţă nefavorabilă lui Diaconu. Însă, cum actorul este parlamentar european, se poate adresa şi Curţii de Justiţie Europeană, iar procesul durează şi salariul de eurodeputat merge. Dacă ar fi fost senator sau deputat în Parlamentul României, colegii lui Mircea Diaconu ar fi trebuit, prin vot, să-i retragă madatul, aşa cum s-a întâmplat în 2012. Dar Mircea Diaconu este la Bruxelles, iar procedurile europene sunt cel puţin la fel de greoaie. Curat lucru, Mircea Diaconu se poate lăuda că a reuşit să fenteze din plin legea şi, în plus, să-şi umple buzunarele de bani.