Legea alegerilor locale a reînviat USL
0PSD şi PNL au votat o lege monstruoasă, doar pe alocuri democratică, numai din dorinţa de a strânge cât mai mulţi primari la algerile locale din primăvara viitoare. Mai mulţi primari înseamnă mai multe şanse de a ajunge la guvernare.
„Alegerile din 16 noiembrie au fost o lecţie pentru noi“. „Le vom facilita românilor din străinătate dreptul la vot“. „Vom avea un nou Cod Electoral“. În cele cinci luni de când Iohannis a fost ales preşedinte am auzit de nenumărate ori aceste lozinci. Chiar am crezut că, dat fiind şocul alegerilor prezidenţiale, liderii politici au învăţat ceva, puţin, şi se vor ţine de promisiune. Am greşit. Când a fost vorba să pună în practică numai o mică parte din sloganuri, partidele au arătat iarăşi că sunt doar un aluat politic mult prea dospit. Să luăm un exemplu concret. Legea alegerilor locale a fost votată de Senat cu o majoritate astronomică: 114 voturi „pentru“, trei voturi „împotrivă“ şi doar patru abţineri. Aceste cifre nu amintesc cumva de USL? Nu numai că amintesc, dar USL chiar s-a reîntrupat pentru o zi şi a votat o lege monstruoasă, care le permite primarilor să fie aleşi dintr-un singur tur de scrutin, cu numărul cel mai mare de voturi. Practic, legea este un cadou pentru primarii în funcţie, care vor trebui să obţină doar un vot mai mult decât adversarul.
Şi cum să nu obţii un vot mai mult când în campania electorală te poţi lăuda cu realizările mandatului proaspăt încheiat, când poţi oferi pomeni electorale sau când, la nevoie, partidul mai poate arunca un iepure în cursă care să mai rupă din voturi şi să te scoată pe tine din nou învingător. PSD a insistat pentru acest sistem electoral dintr-un motiv simplu: are cei mai mulţi primari. Atunci de ce a acceptat PNL? Pentru că şi PNL are foarte mulţi primari: o parte rămaşi în urma partajului cu PSD, la care s-a mai adăugat zestrea PDL. Aşa că, liderii politici au ars discursurile în care vorbeau despre principii şi drepturi electorale, s-au uitat în oglindă şi s-au întrebat: ce putem face pentru a avea cât mai mulţi primari? Răspunsul a venit repede şi a fost adoptat aproape în unanimitate. Pe lângă acest calcul scârbos de pragmatic, liberalii mai vorbesc despre un „consens“ cu PSD-ul, deşi cuvântul mult mai potrivit era „compromis“.
Negocierile au stat în felul următor: PSD a insistat pentru alegeri într-un singur tur de scrutin. Liberalii au spus „mulţumesc!“, apoi a fost rândul lor să ceară. Şi au pretins legea votului prin corespondenţă, cu dedicaţie specială pentru diaspora. PSD (care are majoritate) s-a gândit puţin, s-a uitat pe calendar şi a văzut că peste câteva zile se cam termină sesiunea, iar toamna e departe. Deci au spus un „da“ scurt, apoi a început să-şi numere primarii din ţară. Nici PNL n-a suspinat: şi-a asigurat spatele pentru locale, în plus, le va închide gura şi românilor din străinătate. Dacă legea votului prin corepondenţă va trece, o vor prezenta ca pe un mare succes. Dacă va pica, majoritatea PSD va fi de vină. Cum ştim deja cât respect are PSD pentru diaspora, putem intui uşor ce se va întâmpla în sesiunea din toamnă.
În plus, legea alegerilor locale mai scoate pe tarabă şi funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, o demnitate care va fi obţinută indirect, prin votul consilierilor judeţeni, aşa cum s-a întâmplat până în 2004. Vă mai amintiţi cumva de şpăgile care se dădeau la bucată, la miez de noapte, pentru un singur vot? Sau de cantonamentele politice pe care partidele le organizau pentru a fi sigure că nimeni nu trădează? Dacă nu, vor fi proiectate din nou în primăvara anului viitor. Pe scurt, marea reformă electorală i-a lăsat pe baronii locali cu mai puţină putere, pentru că oricum contralau prea mult partidul (vezi cazul PSD) şi le-a umflat muşchii primarilor, care, de fapt, înseamnă partidul. Primarul te face consilier, parlamentar sau preşedinte. Sunteţi un simplu votant? Lăsaţi!