De ce s-a prăbuşit USL?

Scena politică este învolburată şi încercările de a explica, cât de cât, tulburările maxime la care asistăm, contribuie la limpezirea atmosferei încinse şi încărcate de fum şi smog, pentru ca alegătorii să discearnă  între poziţionările actorilor politici.

PNL

Este principalul actor al actualei situaţii explozive din politica românească. Declanşatorul a fost declaraţia nefericită a lui Victor Ponta: „cine mai e liberal acum în România?”. „Sincer, cred că e o prostie să mai vorbeşti de măsuri de dreapta şi de stânga. Ce e de dreapta şi de stânga?

Să-i ignori pe liberali în actul de guvernare, să-i reduci la simpli executanţi pe Stroe şi Chitoiu, e una. Dar să declari în gura mare că liberalii au dispărut din România sub tăvălugul PSD este cu totul inacceptabil şi contraproductiv. Lipsa de discernământ si experienţă politică i-au jucat lui Ponta  o festă mortală.

Cine a urmărit reacţia lui Antonescu la această declaraţie şi-a dat seama că USL-ul este terminat.

Antonescu are o educaţie umanistă, spre deosebire de Ponta care nu are niciun fel de educaţie.

Antonescu a înţeles repede că a fost o greşeală atacul la statul de drept, că nu Traian Băsescu este acum problema guvernării, ci onorarea promisiunilor făcute alegătorilor, că nu poţi guverna împotriva magistraţilor, a preşedintelui ţării, a elitelor intelectuale ale ţării, a presei cinstite şi necumpărate, a partenerilor euro-atlantici, mergând doar pe mâna corupţilor, turnătorilor, baronilor.

Victor Ponta nu înţelege nimic. Doar că la adăpostul celor 80% din Parlament poate face orice în România. Asta l-a şi pierdut.

Sunt şi calcule pragmatice la mijloc. Fără sprijinul PSD la prezidenţiale, singura şansă a lui Antonescu este opoziţia, din care să tragă cu toate tunurile în puterea aflată la guvernare, să se spele de păcate declarând: eu am distrus USL-ul, când mi-am dat seama cât de nociv este pentru România.

Şi la europarlamentare, este mai utilă refidelizarea propriului electorat, redesenarea principiilor şi valorilor liberale,  reconstrucţia întregului edificiu liberal, grav compromis de împreunarea toxică cu PSD.

S-a dovedit, a câta oară, că un slogan de genul „jos Băsescu” nu poate ţine loc de politici economice, de bunăstare, de proiecte de modernizare a ţării, de îndeplinirea promisiunilor făcute cetăţenilor.

Şi mai e ceva. Antonescu a înţeles şi aflat multe din concubinajul cu Ponta, pe care le va şi folosi în campaniile electorale. De exemplu, planurile lui Ponta de a încăleca justiţia cu o sarabandă de OUG-uri, pe modelul iulie 2012. Şi multe alte „secrete”, care-i dau frisoane lui Ponta, şi explică de ce se agaţă cu disperare de gâtul lui Antonescu.

În mod surprinzător, Antonescu are şi susţinerea filialelor care îşi sacrifica participarea la guvernare şi-şi etalează identitatea şi principiile liberale.

Dacă se lasă înduioşat de cântecele de sirenă ale lui Ponta, Antonescu e terminat politic, iar PNL nu mai are nicio şansă să-şi revină. Chiar dacă Ponta îi face pe plac şi renunţă la structura guvernului cu patru vicepremieri.

USD

Se iluzionează că poate guverna cu o majoritate fragilă, cu parlamentari adunaţi din cele patru vânturi, care aşa cum au fugit ca şobolanii când au venit la USD, le fel de bine pot fugi în sens invers, când consideră că interesele le sunt mai bine servite.

Posibil să existe şi parlamentari cu capul pe umeri, conştienţi de drumul pe care merge Ponta şi ai săi,  iar la votul secret pentru validarea noului guvern să voteze împotriva.

Oricum, opoziţia întărită cu PNL devine o forţă redutabilă, cu tunurile puse pe guvernare de dimineaţa până seara.

Ponta se iluzionează că-l mai poate întoarce încă o dată pe Antonescu. Paranoia, megalomania, setea de putere, mitomania, dispreţul suveran faţă de parteneri, l-au scârbit până şi pe Antonescu, care  deosebeşte realitatea de utopie.

Ceea ce nu se poate spune despre Ponta. El şi partenerii săi din USD înţeleg doar că au puterea, pe care s-o folosească pentru a-şi apăra corupţii şi hoţii şi a se îmbogăţi din gestionarea bugetului de stat.

Să presupunem că Ponta cedează solicitărilor liberale şi renunţă la a mai da un post de vicepremier PC-ului.

Nu rezolvă nimic. Cu un tanc în coaste, Klaus Iohannis, împins special la înaintare de Antonescu, nu are nicio şansă să-şi facă „de cap”, nici la Interne (aducerea STS), nici la Finanţe (pomeni electorale), domeniu ce ar urma să fie supervizat de Iohannis. Şi atunci, la ce bun o guvernare în care nu mai controlează miniştri, ba riscă să primească tălpi la fiecare şedinţă de guvern?

Doar „USL nu este moşia socialistă a lui Ponta, iar PNL o rezervaţie naturală în această moşie” (citat din Antonescu).

România nu mai este aceea din mandatul lui Adrian Năstase. Multe s-au schimbat, prin intrarea în NATO şi UE, în comportamentul cetăţenilor care au profitat de mobilitatea din spaţiul european, în explozia informaţională adusă de internet şi reţelele de socializare. Numai Ponta şi USD nu inteleg această realitate.

Actuala opoziţie

Are de câştigat prin adăugarea unui partid puternic de dreapta. Şi care a „rătăcit” o lungă perioadă, după care s-a întors la matcă.

Posibilitatea unei moţiuni de cenzură care să trântească guvernul devine cât se poate de reală, este greu de crezut că USD va rezista cu toate tunurile puse pe el, cu un vacarm zilnic în plan mediatic şi parlamentar.

Opoziţia trebuie să fie pregătită în orice moment cu un guvern alternativ, cu proiecte politice şi economice de dreapta, cu acordarea dreptului şi condiţiilor în care magistraţii să-şi facă datoria, să apere legea şi ordinea publică, împotriva hoţilor şi corupţilor din orice partide.

Cetăţenii României

Statul de drept are de câştigat, drepturile fundamentale ale oamenilor de asemenea, alegătorii îşi vor fi dat seama, în sfârşit, cât au greşit la referendumul de demitere a preşedintelui şi la alegerile parlamentare.

Se îndepărtează, posibil definitiv, riscul ca justiţia să cadă iarăşi sub control politic, ca ţara să părăsească umbrela protectoare a NATO şi UE, pentru îndoielnice relaţii cu Rusia şi China.

Un episod sumbru în istoria noastră va fi luat sfârşit, mai repede decât speram cei mai mulţi dintre noi.

Contribuţia lui Crin Antonescu la închiderea acestui episod va trebui atent cântărită şi pusă în balanţă cu participarea sa la guvernarea USL.