Este momentul să vedem ce ne aşteaptă în era post-Putin. Putin a crezut că poate lupta cu NATO şi occidentul civilizat, prin şantajul cu exportul de hidrocarburi şi cu războiul atomic. Nu i-a funcţionat. Occidentul a găsit resurse alternative la produsele petroliere ruseşti, iar prin  războiul atomic dispare şi Rusia.

Putin nu a înţeles ce a înţeles conducerea Chinei. Care renunţă la ocuparea Taiwanului considerând mai profitabilă cooperarea economică, comercială, financiară cu restul lumii, în era globalizării.

Regimul Putin se va prăbuşi economic şi militar

Rusia a pierdut o importantă sursă de venituri. Reducerea comerţului cu occidentul de produse energetice (50% din PIB-ul Rusiei) a creat o gaură imensă în veniturile Rusiei. Pe care nu are cum s-o compenseze prin comerţul cu alte ţări.

Sancţiunile economice occidentale au blocat industria rusă, inclusiv cea militară, care nu mai are acces la piese şi subansamble de mare tehnicitate produse în occident. Rusia a fost scoasă din circuitele economice, comerciale şi financiare mondiale.

Plecarea din Rusia a circa 1000 de mari companii străine  a dus la pierderea locurilor de muncă bine plătite pentru circa 300.000 de ruşi şi la încetarea plăţii taxelor şi impozitelor acestor companii către statul rus.

Circa 500.000 de ruşi bine pregătiţi profesional şi posesori de averi importante au emigrat în cele 9 luni de război, lipsind economia Rusiei de o forţă de muncă supercalificată.

Armata rusă s-a retras din Harkov, Herson şi din alte teritorii pentru că nu mai are echipamente şi muniţii pentru a face faţa armatei ucrainiene, superdotată şi înarmată de ţări din NATO şi America.

Corupţia şi incompetenţa şefilor armatei lui Putin au afectat puternic capacităţile sale militare.

Ucraina a beneficiat de sprijin occidental în valoare de zeci de miliarde de dolari, în arme, muniţii, pregătirea militarilor, ajutor umanitar.

Occidentul a blocat active ruseşti de sute de miliarde de dolari şi promite să le ofere Ucrainei pentru reconstrucţie după război.

Rusia a ajuns paria lumii, nu mai are acces la evenimente culturale, sportive, ştiinţifice mondiale.

Putin vorbește tot mai des în ultimele zile de reluarea convorbirilor de pace. Viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat duminică că  Rusia este pregătită să reia aprovizionarea cu gaze către Europa prin conducta Yamal-Europe. Evgheni Prigojin, seful grupului de mercenari Wagner, vrea sa confiște averile oligarhilor ruși care nu sunt de acord cu războiul lui Putin. Sunt tot atâtea semnale ca rușilor le-a ajuns cuțitul la os.

În ultimele săptămâni armata rusă a devenit inactivă, pentru ca nu mai are resurse de muniții, hrană și echipamente pentru soldați. Iarna este mai grea pentru armata rusă, care se află pe teritoriu străin și nu poate coopera cu populația în obținerea celor necesare supraviețuirii. Iar Ucraina așteaptă și ea ca iarna să epuizeze moral și material armata Rusiei.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: “La fel ca Hitler în 1943, Putin a pierdut deja războiul, chiar dacă acesta este departe de a se fi terminat”. „Rusia este acum un stat proscris pe scena internațională. Sancțiunile mușcă dureros, iar războiul o costă mulți bani. Iar Putin a pierdut deja. S-a înșelat cu privire la rezistența ucrainenilor”.  

O analiză a Institutului Hudson

Luke Coffey, analist la Hudson Institut, face o analiză a situaţiei în care se găseşte Rusia la momentul actual.

Prăbuşirea URSS continuă şi astăzi, invazia Ucrainei poate fi considerată „ca fiind cel mai important moment, dacă nu chiar momentul final al prăbușirii Uniunii Sovietice”. Nu se știe când se va încheia războiul din Ucraina, dar probabil că va marca dizolvarea Federației Ruse (succesorul legal al Uniunii Sovietice) așa cum este cunoscută astăzi. Este incontestabil că Rusia a suferit o lovitură majoră pentru economia sa, o devastare a capacității sale militare și o degradare a influenței sale în regiunile în care a avut cândva influență”.

Luke Coffey se întreabă, pe bună dreptate, ce va urma după prăbuşirea regimului Putin. Ţările NATO şi America trebuie să privească cu mare atenţie ce soartă vor avea cele 6000 de ogive nucleare, aflate acum în posesia ruşilor. Ce fel de conducere va urma lui Putin? Una mai înţeleaptă sau, dimpotrivă, una şi mai  iraţională şi aventuristă?

„Dar nimeni nu știe ce fel de Rusie va apărea după domnia lui Vladimir Putin. Așadar, SUA și partenerii săi ar trebui să ia măsuri pentru a atenua, marginaliza, limita, descuraja și, dacă este necesar, învinge Rusia în viitorul apropiat”, spune Luke Coffey.

„Rusia se va fragmenta în continuare. Dizolvarea Federației Ruse, fie de facto, fie de jure, ar putea spulbera Rusia din punct de vedere geopolitic. Această fragmentare suplimentară nu va fi probabil la fel de simplă sau „curată” că apariția celor 15 noi state după dizolvarea legală a URSS în 1991”.

Problema este acum cât de mult ar putea influenţa occidentul evoluţia situaţiei post-Putin din Rusia. Există la Moscova lideri care să ia exemplul Chinei şi să considere ca reintegrarea Rusiei în reţelele mondiale comerciale şi financiare merită toată atenţia? Dacă da, trebuie luată legătura cu aceşti lideri, care să fie ajutaţi cu prevederile unui tratat de pace consistent.

Problema costurilor refacerii Ucrainei este iarăşi importantă. Ea ar putea fi suportată de Rusia din exporturile de hidrocarburi.

Luke Coffey:

„China și Turcia vor încerca să umple vidul de putere din întreaga Eurasie. China și Turcia vor concura pentru influență în Asia Centrală și în Caucaz, unde Moscova a avut în mod tradițional o mare influență. Concurența ar putea apărea și în Orientul Îndepărtat rusesc”.

„Grupurile armate private vor prolifera. Este posibil să se înregistreze o proliferare a numărului de „armate private” (de exemplu, Grupul Wagner) sau de grupuri armate subnaționale (de exemplu, Regimentul special motorizat cecen 141, denumit în mod obișnuit Kadîroviți) atunci când statul rus se va prăbuși. Aceste grupuri și liderii lor vor deveni agenți importanți de putere într-o Rusie post-Putin – în special într-o societate care va avea zeci de mii de veterani ai invaziei rusești în Ucraina”.

Cine ar putea lua locul lui Putin?

Dmitri Medvedev, mâna drepta a lui Putin. Intr-o ultimă declarație spune: „Dacă Rusia nu obține ce cere, lumea va continua să se clatine în pragul războiului mondial și catastrofei nucleare”. Intrebarea este daca Medvedev chiar crede ce spune, sau doar gura este de el. O altă întrebare: vor executa generalii armatei Rusiei un ordin de atac nuclear dat de succesorul lui Putin? Sau, știind ce consecințe are un astfel de atac, vor refuza sa execute ordinul. Medvedev, ca și Putin, nu pricepe că statutul de putere mondială nu este dat de forța armelor, fie și nucleare. Ci de forța economică, financiară și de inovare tehnologica. Pe care Rusia nu le are.

Evgheni Prigojin (bucătarul lui Putin), seful mercenarilor Wagner. Are o armata paralelă cu aceea oficială a Rusiei, dar care functionează tot pe banii bugetului militar al Rusiei. Prigojin a criticat adesea conducerea armatei Rusiei pentru ineficiența demonstrată pe câmpul de luptă.

Aleksandr Bortnikov, șeful FSB, este si el considerat aliat al lui Putin, dar este posesorul unor informații  și a unei  armate de securiști căreia doar el îi știe secretele.

Nu se poate spune de pe acum cât de conștienți sunt acești posbili candidați la șefia Rusiei de consecintele unui război nuclear.

Probleme foarte complicate vor apărea în epoca post-Putin. Presupun că America, UE, NATO au deja constituite grupuri de lucru care să anticipeze drumul pe care va merge Rusia post-Putin, să intervină şi să prevadă măsuri care să atenueze bulversări şi traume în geopolitica mondială. Cooperarea, fie şi secretă, cu China, India şi Turcia devine esenţială, datorită influenţei pe care o au aceste ţări în Rusia.

Totul este ca o evoluţie rapidă şi spectaculoasă a evenimentelor din Rusia să nu ia pe nepregătite occidentul şi NATO.