Cum s-ar putea bloca, în și pentru România, ratificarea Tratatului Mercosur?

Din punct de vedere legal, această posibilitate există, situația este prevăzută de Tratatul UE și, pentru corecta informare a publicului de la noi, cred că este util să vedem care este răspunsul la întrebarea legată de singurul punct rămas în suspensie: ce se poate întâmpla dacă Parlamentul României votează împotrivă?

Acest vot este obligatoriu să fie dat și, de-abia atunci, vom vedea cum se poziționează cu adevărat partidele politice de la noi, cele care transmit acum mesaje profund contradictorii, inclusiv în cadrul coaliției de guvernare. Spuneam că acest vot trebuie dat, oricât de greu le-ar fi parlamentarilor noștri să ia asemenea decizii cu caracter definitiv: este nevie de acest vot deoarece acordul de asociere este considerat drept un acord mixt deoarece prevede existența unor competențe comunitare alături de cele strict naționale.

  Prin acest acord, care va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, ţările europene îşi cresc prezenţa într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent - Nicușor Dan, Președintele României  

Iată care este situația:

Dreptul de veto înseamnă că, pentru a intra pe deplin în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat în mod obligatoriu de fiecare dintre cele 27 de Parlamente naționale (sau prin referendum, acolo unde Constituția prevede acest lucru). În cazul în care un parlament național (în cazul nostru, cel de la București) votează împotriva textului acum semnat de Comisia Europeană, blochează în mod definitiv aplicarea capitolelor Acordului, în afara celor comerciale, adică, spre exemplu, blochează cooperarea politică. Acest vot în Parlamentele naționale este ultima procedură după au fost depășite etapele succesive care  presupun prima votul în unanimitate al Statelor Membre în Consiliul European precum și votul cu majoritate simplă în Parlamentul European.

Deocamdată, procesul este pus în stand by ca urmare a deciziei din 21 ianuarie a Parlamentului European care a votat să trimită textul acordului la Curtea Europeană de Justiție pentru verificare compatibilității prevederilor sale cu celelalte dispoziții juridice valabile la nivel european, procesul fiind posibil să dureze maximum doi ani.

Există însă, în atât de complicata mașinărie juridică europeană, o poartă de scăpare, gândită cu mare grijă tocmai pentru a împiedica situația în care un vot negativ într-un Parlament național să poată bloca totul. Procedura se numește splitting și înseamnă că, în loc de un Tratat de ratificat și verificat, ar exista două. Găselniță juridică care face ca situația să se schimbe complet: dacă textul inițial se divide în două, dimensiunea comercială pe de o parte și cea restul dispozițiilor de cealaltă, conform dispozițiilor europene în vigoare, dimensiunea comercială a MERCOSUR, pentru a fi validată, nu ar mai necesita unanimitate de voturi, ci o majoritate simplă., adică 55% din Statele Membre (adică 15 din 27) care să reprezinte 65% din populația europeană. S-ar putea opune (și acum este greu de presupus că așa s-ar putea întâmpla) o minoritate calificată, adică patru State reprezentând cel puțin 35% din populația europeană.

Dar, veți întreba, dacă ratificarea Tratatului a fost suspendată prin decizia de a trimite textul pentru validare la Curtea Europeană de Justiție, noi de ce mai vorbim despre asta? O aplicare provizorie a dimensiunii comerciale a Tratatului, cea privind tarifele vamale, poate fi adoptată de la nivel european (Consiliu și Parlament european), caz în care refuzul venit din partea unui Parlament național fiind insuficient pentru a împiedica aplicarea noilor tarife și taxe vamale.

Deoarece, ieri, Ursula von der Leyen a declarat că mai mulți șefi de stat și guvern prezenți la reuniunea Consiliului European doresc o aplicare „cât mai rapid posibil” a Tratatului Mercosur „Nu am luat încă o decizie, dar aplicarea sa provizorie a fost invocată de mai mulți lideri europeni”, fapt confirmat anterior și de Antonio Costa, Președintele Consiliului European care a spus că majoritatea liderilor prezenți sun favorabili ideii. Vom vedea care va fi poziția României.

Totuși, chiar în cazul procedura va fi aplicată rapid, tot rămâne nevoia aprobării în Parlamentul național care, în cazul unei opțiuni negative, va putea împiedica exercitarea efectelor Tratatului în țara respectivă și va împiedica ratificarea finală a Tratatului  pe plan internațional.

Dat fiind că, cel puțin în teoria jocului democratic, deputații și senatorii din Parlamentului României sunt expresia voinței națiunii, cum credeți că ar trebui să voteze și, a doua întrebare, cum credeți că vor vota la chemarea partidelor din care fac parte?