Cum recrutează Rusia străini pentru a-i trimite pe front

Rusia recrutează cetăţeni din sudul global pentru a-i trimite pe front să lupte împotriva Ucrainei. Rusia nu le oferă doar o soldă atractivă. DW a stat de vorbă cu unii din ei despre experienţele prin care au trecut.

Tânărul în vârstă de 21 de ani din Sri Lanka nu s-a gândit că va fi trimis pe front în Ucraina când a semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării. El aflase de la un concetăţean că există posibilitatea să se alăture armatei ruse. Acesta îi mai spusese că dacă se înrolează pentru un an, el şi părinţii săi vor dobândi cetăţenia rusă. "El mi-a spus că nu voi fi trimis pe front, că voi da doar o mână de ajutor", a declarat tânărul. S-a decis să semneze în februarie un contract şi a primit imediat echivalentul a 2000 de dolari. I s-a promis o soldă lunară de 2300 de dolari plus eventuale sporuri.

Tânărul din oraşul Walasmulla din Sri Lanka susţine că s-a văzut silit să semneze un contract cu armata rusă pentru a căpăta în Rusia un statut legal. Când în primăvară a fost rănit şi luat prizonier şi se afla într-un spital ucrainean din apropierea frontului, s-a declarat dispus să-şi spună povestea cu condiţia să-şi păstreze anonimatul. Cu ajutorul unui translator el a vorbit cu un reporter DW în limba singaleză, sub supravegherea unor militari ucraineni, care nu s-au amestecat în discuţie.

Din restaurant în armată

"Din pricina situaţiei economice precare din Sri Lanka", după cum a declarat el, tânărul s-a decis să-şi procure o viză de muncă în Rusia, prin intermediul unei agenţii de plasare a forţei de muncă. Criza din ţara sa de origine s-a agravat, între altele şi din pricina războiului Rusiei în Ucraina, fiindcă în urma blocadei exporturilor ucrainene prin Marea Neagră s-au scumpit alimentele şi combustibilii. Un an de zile tânărul a muncit într-o măcelărie din Rusia şi când viza sa de muncă a expirat, el a trăit încă un an ilegal la Moscova, muncind într-un restaurant. În cele din urmă s-a înrolat în armata rusă.

După numai două luni de stagiu militar a fost transferat la periferia oraşului ucrainean ocupat Doneţk. "I-am spus comandantului că vreau să mă întorc în Sri Lanka, dar el mi-a răspuns că e imposibil şi, potrivit contractului, în cazul în care fug din armată sunt pasibil de o pedeapsă de 15 ani închisoare în Rusia". El a adăugat că din unitatea sa au făcut parte şi cetăţeni din Nepal, India, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Direct pe front el nu s-a aflat decât o singură dată, vreme de cinci zile. Acolo a fost rănit şi luat prizonier.

Potrivit agenţiei de presă Bloomberg, care a citat în iunie o serie de funcţionari europeni, Rusia a silit mii de muncitori sezonieri şi studenţi străini să se alăture armatei ruse pentru a lupta împotriva Ucrainei. În caz de refuz, străinii au fost ameninţaţi că nu li se mai prelungeşte viza de şedere în Rusia.

Armata rusă oferă soldă mare

"Noi suntem foarte, foarte, săraci", a declarat un nepalez în vârstă de 35 de ani, care se află într-un lagăr pentru prizonieri de război din vestul Ucrainei. În iulie el a depănat pentru DW povestea vieţii sale. Şi el a dorit să-şi păstreze anonimatul. Şi această discuţie a avut loc în prezenţa unui supraveghetor.

În Nepal bărbatul a lucrat ca şofer de taxi, având un venit lunar de aproximativ 400 de dolari. Aceşti bani nu au fost suficienţi pentru ca el să-şi poată hrăni soţia, cei doi copii şi părinţii. De la prieteni din India a auzit că se pot câştiga "bani mulţi" în armata rusă. Astfel în octombrie 2023 s-a dus la Moscova, unde a fost încorporat împreună cu alţi 60 de cetăţeni străini în armata rusă şi transportat în tabăra de antrenament "Avantgarde" de la periferia capitalei ruse. Despre această tabără au relatat şi alţi străini care s-au alăturat armatei ruse. Potrivit postului CNN din SUA, ea este destinată exclusiv instruirii mercenarilor străini. Acolo nepalezul a semnat un contract de un an cu armata rusă, solda sa lunară fiind de 2000 de dolari.

El spune că iniţial a fost trimis în misiune în interiorul Rusiei, împreună cu un chinez, în calitate de ajutor de bucătar. În total, în unitatea sa s-au aflat 23 de persoane din Nepal şi trei din India. Restul de 11 persoane au fost ruşi. Ei s-au putut înţelege cu ajutorul unor programe de traducere audio. După o lună a fost transferat într-o poziţie din apropiere de Doneţk. Acolo l-a rugat pe comandantul său să-l lase să plece acasă, dar şi lui i s-a spus că rezilierea contractului este imposibilă. Câteva săptămâni mai târziu, în aprilie, a fost rănit şi a văzut soldaţi ucraineni. "Am depus casca, vesta de protecţie şi arma. Am cerut ajutor şi am spus că provin din Nepal", a declarat el.

Oameni din sudul global

În prezent în prizonierat se află în Ucraina aproximativ 10 mercenari, a declarat Petro Iaţenko, purtătorul de cuvânt al centrului de coordonare pentru prizonieri de război de pe lângă serviciul secret al armatei ucrainene, HUR. "Au mai fost luaţi prizonieri câţiva, dar încă nu figurează în statistici", a precizat el pentru DW. Potrivit lui, printre prizonieri se numără cetăţeni din state africane, cum ar fi Sierra Leone şi Somalia, din Sri Lanka, Nepal şi Cuba. "Sunt mai ales oameni din sudul global, din ţări sărace", a declarat Iaţenko. Un cubanez i-a spus că acasă nu câştiga decât şapte dolari pe lună.

HUR nu dispune de informaţii privind numărul cetăţenilor străini care luptă în armata rusă. Dar Rusia se adresează străinilor făcându-şi reclamă pe platformele de socializare sau direct în străinătate, prin agitatori, explică Iaţenko. "Adesea se promit locuri de muncă în firme, şi când vine vorba de armată se promite serviciu militar în Rusia".

Acest lucru este confirmat şi de opt prizonieri de război străini, pe care HUR i-a dus la Kiev pentru o conferinţă de presă. Cinci cetăţeni din Nepal şi câte unul din Cuba, Sierra Leone şi Somalia. Ei au dat asigurări că stau de bună voie de vorbă cu ziariştii. Bărbatul din Sierra Leone a declarat că a participat deja la un război în ţara sa, a fost rănit şi nu a avut de gând să meargă să lupte într-un alt război. El s-a dus în Rusia fiindcă i s-a promis un loc de muncă pe un şantier.

Petro Iaţenko a subliniat însă că între străinii care luptă pentru Rusia se află şi profesionişti. "Ei au experienţă militară şi ştiu foarte bine unde se duc", a declarat el. "Nu toţi sunt victime ale unor înşelăciuni".

Declaraţi prizonieri de război

"Atâta timp cât nu există un proces împotriva lor, sunt reţinuţi la fel cum sunt reţinuţi şi soldaţii ruşi luaţi prizonieri" a explicat Iaţenko. Nici unul dintre ei nu a fost eliberat într-un schimb de prizonieri sau alte proceduri. "Unele ţări, mai ales Sri Lanka şi Nepal, au interes să-şi readucă cetăţenii în ţară. Ceea ce face posibile pentru noi negocierile", a declarat purtătorul de cuvânt al HUR.

La începutul anului, CNN relatase, citând surse proprii, că Rusia a recrutat aproximativ 15.000 de cetăţeni din Nepal. În capitala Kathmandu jurnalişti au fost de faţă la o întâlnire a familiilor unor mercenari din Nepal, care cereau autorităţilor reîntoarcerea rudelor lor. Guvernul din Nepal a vorbit de numai 200 de cetăţeni proprii care se află în armata rusă, din care 13 ar fi fost ucişi. Guvernul nepalez le-a interzis cetăţenilor să meargă în Rusia la muncă. În plus, poliţia a arestat la Kathmandu 18 persoane, bănuite că ar fi atras oameni să meargă în Rusia la muncă.

Şi străinii sunt ajutaţi să fugă

Au devenit cunoscute şi cazuri în care străini au părăsit poziţii ale armatei ruse. În mai, HUR a relatat, fără a prezenta cifre concrete, despre o fugă în masă a unor mercenari din Nepal, care executau misiuni în regiunea Lugansk aflată sub ocupaţie. Iar în iunie postul tv France 24 a relatat că 22 de cetăţeni din Sri Lanka au fugit din armata rusă.

Activişti ai organizaţiei pentru drepturile omului din Rusia, "Idite lesom" ("Mergi prin pădure") îi ajută pe cei care vor să fugă din armata rusă. Mai ales pe ruşii şi ucrainenii care au fost luaţi cu forţa în armată din teritoriile ocupate de Rusia. Dar ei se ocupă şi de cetăţenii altor state. Ivan Ciuviliaiev, un reprezentant al organizaţiei, a confirmat pentru DW că colegii săi i-au putut ajuta să fugă între alţii pe cetăţenii unor state africane şi din Afganistan. El a povestit că modul în care armata atrage străinii în rândurile sale nu diferă de felul în care sunt recrutaţi proprii cetăţeni. "Se speculează faptul că ei nu cunosc legile şi se află într-o situaţie financiară precară".

Hanna Sokolova-Stekh - Deutsche Welle