Compromisul salvează țara? Procurori contra stabilitate?

0
0
Publicat:

Troc sau compromis politic? Președintele și primul ministru sunt nevoiți să facă tot ce vor social-democrații, pentru ca aceștia să ofere stabilitatea guvernului? Statul de drept rămâne pe mai departe o iluzie? 

Imaginea lui Sorin Grindeanu a fost afectată de dosarul de corupție al fostului său șef de cabinet

Ilie Bolojan are în minte o aritmetică parlamentară care i-ar da posibilitatea să guverneze minoritar, dacă PSD se retrage de la guvernare, așa cum tot amenință Sorin Grindeanu. Grupurile parlamentare ale partidelor „decid de multe ori cu privire la un subiect sau altul, așa cum consideră de cuviință”, a declarat ieri (8 aprilie) primul-ministru, subliniind că prioritatea lui e „menținerea stabilității guvernamentale”, că cea mai bună soluție e „un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară stabilă”, dar că „orice alte ipoteze pot fi discutate”, chiar dacă „nu sunt cele mai bune soluții pentru România”.

Altfel spus, ar fi posibil ca la o eventuală moțiune de cenzură, AUR să nu voteze alături de PSD căderea cabinetului Bolojan. În schimb, legislația necesară restructurării instituțiilor ar trebui trecută doar prin ordonanțe de urgență, în vreme ce negocierile pentru susținerea liniilor de greutate ale proiectelor de reformă ar trebui negociate cu greu pentru a avea susținerea necesară.

PSD vrea să-i retragă încrederea premierului Bolojan 

Există și o altă perspectivă. Poate că PSD se răzgândește după ce președintele a numit procurorii propuși de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu? PSD șantajează din instinct pe toate planurile pentru a obține poziții de putere și de influență. Totul sub ghilotina retragerii de la guvernare, la care social-democrații nu vor renunța. PSD vrea să-i retragă încrederea premierului Ilie Bolojan pe 20 aprilie într-o consultare cu 5000 de membri de partid.

Primul ministru a anunțat că nu-și dă demisia sub amenințările repetate ale lui Sorin Grindeanu, a cărui imagine publică a fost afectată de curând de dosarul de corupție al fostului său șef de cabinet, Cristian Anton, ajuns director al Autorității Rutiere Române. Examene trucate și atestate de transport marfă și persoane vândute pentru sume între 500 și 1000 de euro se pare că l-ar fi făcut pe Anton un om bogat: anchetatorii au găsit într-o primă razie 500.000 de euro ascunși în seifuri și cutii de pantofi. De fapt, el era șef al Autorității Rutiere și în 2021, când a devenit director de cabinet al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu. Oare o parte din bani au ajuns și în campania electorală? Dacă ar fi așa, membrii de partid care urmează să voteze ieșirea de la guvernare ar aprecia mai mult munca lui Grindeanu?

În orice caz, potrivit unor surse demne de încredere, speța e mai veche și ar fi fost împinsă în față între mandatele fostului și noului șef al DNA tocmai pentru a nu rămâne blocată. Fostul procuror șef anticorupție, Marius Voineag, care nu s-a concentrat deloc să prindă peștii mari, a fost numit ieri de președintele Nicușor Dan adjunct al procurorului general. Criticat de mai multe ori de Nicușor Dan, în campania electorală, dar și după aceea, respins de corpul profesional al magistraților la interviul de numire, a fost totuși acceptat de șeful statului cu argumentul subțire că e singurul care a candidat pentru această poziție. La fel, fostul procuror șef, Alex Florența, devine numărul 2 la Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Jocul președintelui ar putea să nu fie foarte eficient 

Niciunul dintre noii șefi ai parchetelor, în frunte cu de-acum procuroare generală Corina Chiriac, nu a primit aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii, iar toate criticile societății civile cu privire la aceste numiri au fost trecute cu vederea, fiindcă, după cum a spus președintele Nicușor Dan, el are „de o sută de ori mai multe informaţii”. Chiar dacă le are, nu a reușit să fie convingător, de aceea aceste numiri ar putea face parte mai degrabă din trocul menținerii la guvernare a social-democraților. PSD are nevoie de procurori șefi slabi și eventual compromiși, tocmai pentru a-și salva rețelele de corupție, grupările subterane, afacerile de partid sau familiale. Au reușit sub Klaus Iohannis și continuă în același fel sub Nicușor Dan. E compromisul care salvează stabilitatea guvernamentală? E suficient? PSD nu va continua să boicoteze reformele lui Ilie Bolojan, va sta într-un colț cuminte? Nu va mai încerca să destabilizeze țara?

Jocul președintelui s-ar putea să nu fie foarte eficient, dar pe moment, într-o perioadă de criză economică grea, care se accentuează sub impactul conflictelor din jur, țara ar putea funcționa într-un soi de stabilitate. Apoi, urmează rotativa, peste un an țara va avea un premier social-democrat și totul se va liniști, pentru că rețelele politico-economice ale PSD știu să lucreze în tăcere în defavoarea țării. 

Sabina Fati - DW