China vrea să devină lider în astropolitică

Am prezentat până acum, în primele două episoade (aici și aici) problematica astropoliticii  (cadru general) și a naționalismului spațial, cu referire principală la China. 

În acest episod, facem analiza discursurilor și documentelor oficiale ale Chinei cu privire la programul spațial și intențiile sale pe viitor. Pentru prima analiza – a discursului autorităților oficiale -  au fost alese două conferințe oficiale, cea mai veche dintre cele fiind de anul trecut. Acestea au fost susținute de principalele agenții și laboratoare spațiale din China și s-au concentrat mai exact pe strategia Chinei, ce a realizat aceasta până acum și dacă și-a atins scopurile propuse anterior. De asemenea, în cadrul acestora se setează un ton al structurii infrastructurii spațiale, prin faptul că se menționează principalii colaboratori și de asemenea, cele mai mari neclarități și piedici.

Fiecare interviu va fi analizat din perspectiva a patru indicatori: una este prezența imaginii Chinei, limbajul oficial folosit, raportarea la cooperare sau competiție și elemente de naționalism. Conferințele se pot găsi public pe platforma YouTube și au fost analizate în urma redactării unor transcrieri și codificări în funcție de cei patru indicatori menționați.  Primul discurs pe care-l vom analiza este al Directorului Deep Space Exploration Laboratory (Tiandu Laboratory) la o conferința The IAF - Global Space Exploration Conference (GLEX 2025) din 15 aprilie a.c. (Interviul a devenit disponibil în data de 15 mai). Prima parte a conferinței a discutat despre statutul Chinei în spațiu și misiunile sale din prezent, cea de-a doua parte despre misiunile viitoare ale Chinei și cea de-a treia, o secțiune specială, intitulată Cooperare Internațională. Laboratorul organizației aparține de Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), Guvernul Popular al Provinciei Anhui și Universitatea de Știință și Tehnologie din China (USTC). Sediul central al Agenției este în orașul Hefei.  

Foto: Dr Wu Weiren. Deep Space Exploration Laboratory (Tiandu Laboratory) • Director General and Chief Designer of China’s Lunar Exploration Program. Sursa aici. 

Discursul directorului Deep Space Exploration poate fi analizat din perspectiva imaginii proiectate asupra Chinei, a limbajului oficial utilizat pentru exprimarea intențiilor, a raportării la cooperare internațională și a eventualelor indicii de naționalism spațial. Analiza de față se bazează pe instrumente specifice analizei critice de discurs și urmărește ideologiile implicite care structurează poziționarea simbolică a Chinei în spațiul cosmic.

Primul lucru care surprinde atenția din analiza de discurs a fost imaginea Chinei. Aceasta este construită în termeni de putere globală, progres științific și cooperare. Se proiectează o identitate a Chinei ca actor pașnic pentru dezvoltarea durabilă a spațiului cosmic.

Reprezentantul afirmă că țara sa este una dintre pilonii principali ai cunoașterii științifice: „China, ca parte integrantă a acestui efort global, a contribuit semnificativ la cunoașterea și explorarea universului” (Declarație din 15 mai a.c.), subliniind integrarea în comunitatea internațională, pe un ton oficial.  În cadrul acestei fraze, se poate observa o tentă de natură naționalistă. Pe același ton, forma oficială de exprimare a intențiilor este una impersonală și instituțională. Limbajul utilizat se bazează pe termeni precum „planificăm”, „ne angajăm”, „promovăm”, indicând o abordare formală a angajamentelor subscrise. În contrast, se poate observa și intenția de a crește și extinde posibilitățile spațiale: „Planificăm o serie de misiuni ambițioase în cadrul programului nostru Tianwen” (Declarație din 15 mai a.c.)

Raportarea la cooperare internațională este constant pozitivă. Discursul evită orice formulare care ar putea sugera competiție, conflict sau ierarhizare geopolitică. Dimpotrivă, se afirmă că „colaborarea cu alte agenții spațiale este esențială pentru atingerea acestor obiective” și că se urmărește un „dialog deschis și eforturi comune pentru beneficiul comun al umanității”. Astfel, CNSA se poziționează ca actor cooperant, care nu caută dominație simbolică, ci colaborare egală: „Salutăm toate țările să își unească mâinile în IRS". Deci, în prezent, acest lucru există, parteneriatul la nivel global, avem deja aproximativ 20 de țări și peste 50 de instituții globale pentru a participa" (Discurs din 15 mai a.c.)

Pe lângă subiectul cooperări, ceea ce ne atrage din nou atenția este subiectul naționalismului spațial. Elementele de naționalism sunt subtile, dar prezente. Enumerarea realizărilor Chinei în spațiu (misiuni precum: Chang’e, Tianwen, Tiangong) este prezentată fără referire la sprijin internațional sau parteneri. De exemplu, se afirmă: „Misiunile noastre Chang’e au marcat progrese importante în explorarea lunară”, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de mândrie națională reținută. Cu toate acestea, succesele sunt constant recontextualizate în termenii progresului umanității, ceea ce reduce intensitatea retoricii naționaliste.

Realizările Chinei sunt marcate pe scena expunerii și se pune vizibil accentul pe ceea ce țara a reușit să realizeze pe parcursul programului ei spațial: „La fel și în ultimii 20 de ani, toată misiunea, rata de succes este de 100%, așa că aceasta este, de asemenea, prima țară din lume care a ajuns să păstreze acest record de succes” (Discurs din 15 mai a.c.). Mândria din citat reprezintă un punct important de analizat, în special prin faptul că descrie China ca putere mondială, cu un succes nemaiîntâlnit.

Foto: Wu Weiren lucrează la atelierul de testare pentru misiunea Chang'e 3 la Centrul de lansare a sateliților Xichang, din provincia Sichuan, sud-vestul Chinei. Sursa aici. 

Cea de-a doua conferință de presă a fost susținută de reprezentanții Administrației Spațiale Naționale a Chinei (CNSA), Academiei Chineze de Științe și Agenției Spațiale cu Echipaj Uman din China. Tema principală în acest caz a fost prezentarea programului de dezvoltare a științei spațiale din China pe termen mediu și lung (2024–2050). Conferința a fost susținută într-un cadru protocolar, cu mai mulți jurnaliști care au pus întrebări despre proiectele spațiale ale Chinei.

Primul indicator analizat, imaginea Chinei, a fost cât se poate de obiectiv. China este descrisă ca o țară cu resurse științifice enorme care este pregătită să devină un lider în explorarea spațială: "În ultimii ani, am realizat o mare realizare în domeniul aerospațial și, de asemenea, intrăm într-o nouă etapă pentru dezvoltarea inovației".  În conferința aceasta s-a menționat autoritatea Partidului Comunist, care supraveghează intențiile și resursele agențiilor: „Deci, în cele din urmă, vom continua să urmăm conducerea Comitetului Central al PCC și, de asemenea, să adoptăm o abordare holistică". Scopul repetat al proiectelor prezentate este descris sub forma transformării Chinei în una dintre cele mai puternice țări aerospațiale: „Pentru a ne desfășura activitatea, trebuie să ne asigurăm că avem suficiente resurse financiare și să ne aprofundăm cooperarea cu agențiile internaționale și să facem tot posibilul pentru a aduce o nouă contribuție pentru sectorul aerospațial, astfel încât să putem transforma China într-o scenă majoră, o putere majoră în industria aerospațială” sau: „Așa că trebuie să umplem verigile slabe în dezvoltarea științei spațiale pentru a transforma China într-o națiune puternică în industria aerospațială".  

Realizările Chinei în acest domeniu sunt văzute ca un lider incontestabil, în special la scală majoră: „Acest lucru va arăta, de asemenea, că China a devenit un drum lider în descoperirea universului". La nivel de administrare, directorii din cadrul conferinței au recunoscut că strategiile și misiunile planificate se pot realiza numai într-o cooperare strânsă între instituțiile statului, în special a Guvernului, deși doar instituțiile centrale chineze permit centralizarea acestora pentru astfel de scopuri: „Și în al treilea rând, avem nevoie de sprijin din partea Guvernului, de exemplu, trebuie să strângem mai multe fonduri și resurse, de la societate pentru a promova comercializarea realizărilor din știința spațială".

La cel de-al doilea indicator, s-a observat același lucru ca și la prima conferință: un stil obiectiv, informal, deși fără prea multe detalii. Spre exemplu, s-a discutat despre nevoia de cooperare între instituții și profesori sau cercetători, dar nu s-a precizat care este stadiul din prezent sau dacă există o nevoie în acest sens. Întreaga transmisiune a avut un conținut pozitiv, marcat spre viitor și ce dorește China să realizeze și foarte puțin s-a pus accent pe ce mai are nevoie sau dacă întâmpină vulnerabilități.

În ceea ce privește cooperarea sau conflictul, ambele perspective sunt prezente. Cooperarea este menționată ca strategie de realizare a obiectivelor, dar în același timp a fost precizată și competiția cu SUA: „Așa că vom continua să analizăm structura Lunii și vom continua să lucrăm cu celelalte entități și organizații pentru a construi o stație internațională de cercetare pe Lună". Ca punct central de referință este menționată Europa: „Așa că ne vom concentra pe misiuni și programe specifice, de exemplu, pentru China și SEC. Așa că vom lansa misiunea SMILE și aceasta este o corporație completă între China și Agenția Spațială Europeană”.

Cooperarea este doctrina oficială a obiectivelor și strategiilor speciale ale Chinei: "Deci, pentru China, rămânem angajați să urmărim o cooperare pașnică, un progres pașnic și, de asemenea, vom desfășura cooperarea internațională pe baza egalității și beneficii reciproce pentru a ne asigura că toate aceste realizări pot aduce beneficii lumii".

Cu toate acestea, Statele Unite ale Americii sunt menționate sub egida unei competiții în acest domeniu. În cadrul discuției despre colaborarea Chinei cu alte state pentru lansări sau misiuni spațiale, membrii au fost întrebați de convingerea SUA că acest lucru nu este decât o încercare de creștere de influență în aceste zone. China a negat alegațiile: „Ei bine, este foarte dificil să gândești din perspectiva altora, așa că vreau să clarific că, fără autorizație, China nu va profita de cooperarea internațională și să desfășoare activitățile menționate de partea SUA. Trebuie să lucrăm cu multe țări, inclusiv cu țările în curs de dezvoltare, precum și cu cele dezvoltate".

Ultimul indicator, al naționalismului spațial, este prezent și se suprapune în anumite puncte cu imaginea Chinei. Strategiile în spațiu ale Chinei sunt un mijloc prin care poziția strategică a țării se va dezvolta: „Deci, pe parcursul întregului proces, Academia Chineză de Științe, ne-am asumat rolul de pionier". China este descrisă ca o națiune care este pregătită să devină lider în domeniul astropoliticii.

În ambele conferințe s-a observat modul de abordare general al autorităților oficiale autorizate pentru structura spațială. Acesta prevede faptul că ambițiile Chinei sunt din ce în ce mai mari, aspirațiile de a ajunge o forță științifică și revoluționară sunt cât se poate de realizabile și autoritățile centrale rămân cât se poate de încrezătoare în propriile forțe. Cele patru etichete folosite: imaginea Chinei, limbajul oficial, predispoziția spre cooperare și elemente de naționalism au formulat un tablou general al direcției de discurs a autorităților cu privire la spațiu.

(va urma)

Iordache Anania-Andreea este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universității din București.