Ce n-a înțeles Nicușor Dan din Conferința de la München
0România a căutat încă de la început pretexte pentru a fi alături de Donald Trump și Consiliul Păcii inventat de președintele american în încercarea de a marginaliza ONU.
Pentru România, pretextul a venit odată cu prima întâlnire a Consiliului Păcii pe care o organizează în această săptămână liderul de la Washington. Pe agendă se află Planul de pace pentru Gaza. Nimic nu poate garanta că nu vor fi abordate și alte subiecte, dar Nicușor Dan se alătură acestui Consiliu condus doar după regulile lui Donald Trump, cu speranța că va fi primit anul acesta la Casa Albă. Președintele român vrea o vizită oficială în Statele Unite pentru reglarea relației bilaterale, sau, poate, pentru a semna un nou Parteneriat, și pentru noi cumpărături militare.
Summit-ul pentru Gaza de la Consiliul Păcii este programat să se țină la Institutul American pentru Pace (United States Institute of Peace), înființat prin lege de fostul președinte Ronald Reagan în 1984 și redenumit anul trecut „Donald J. Trump Institute of Peace”. Toate aceste detalii descriu peisajul butaforic creat de diplomația americană pentru a-l pune în valoare pe liderul de la Casa Albă, la cererea acestuia.
Toți liderii marilor puteri continentale au vorbit despre nevoia de unitate a Europei
Inițial, Nicușor Dan a spus că Bucureștiul ar fi de acord să intre în Consiliul pentru Pace, dacă statutul pe baza căruia funcționează va fi revizuit. Între timp s-a răzgândit, cu toate că semnalele venite de la Conferința pentru Securitate de la München, încheiată ieri, sugerau mai degrabă precauție. Toți liderii marilor puteri continentale au vorbit la München despre nevoia de unitate a Europei, iar guvernatorul Californiei Gavin Newsom i-a încurajat, spunându-le că „Donald Trump este temporar” și „va pleca din funcție în trei ani.”
Proiecția pentru viitorul Europei a fost dată la München de cancelarul german Friedrich Merz, care a declarat că lumea a intrat într-o eră a „politicii de forță” cu reguli „dure și adesea imprevizibile”, că Europa trebuie „să renunțe cât mai repede posibil la dependența de Statele Unite”, că ne confruntăm cu o nouă eră „marcată de politica marilor puteri”, care înseamnă revizionismul Rusiei, dorința Chinei de „a modela lumea” și „provocările SUA”.
Cum poate deveni Europa mai puternică
Cancelarul Germaniei a trasat și un program pentru autoafirmarea Europei:
1) creșterea masivă a cheltuielilor de apărare;
2) dezvoltarea unei industrii militare europene;
3) investiții în tehnologiile viitorului;
4) o integrare mai profundă în NATO.
Ceva mai concret, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat în detaliu cum arată programul de înarmare al UE:
1) pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro;
2) cheltuieli naționale, în total 650 de miliarde de euro;
3) împrumuturi pentru achiziții comune pentru apărare aeriană, artilerie, drone, capabilități cyber, 150 de miliarde de euro. Toți banii vor fi folosiți doar pentru cumpărare de arme europene.
Vocea României nu s-a prea auzit la München
„Europa trebuie să învețe să devină o putere geopolitică”, a subliniat și președintele francez Emmanuel Macron, adăugând că Bruxelles-ul trebuie să aibă un loc la negocierile de pace. Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski i-a făcut Washingtonului o solicitare logică, după ce a explicat că Varșovia cumpără arme americane pentru frontul ucrainean: „Dacă noi plătim, iar acest război ne afectează securitatea, nu doar pe cea a Ucrainei, merităm un loc la masă”. Șeful diplomației americane a încercat să fie conciliant la Conferința pentru Securitate de la München, dar mesajul SUA a rămas același: Europa trebuie să preia conducerea în apărarea convențională din cadrul NATO, fiindcă, după cum a insistat subsecretarul pentru Apărare, Elbridge Colby, „Statele Unite au multe responsabilități” și „europenii sunt destul de bogați”.
Vocea României nu prea s-a auzit la München, fiindcă Bucureștiul nu are mare lucru de spus și nici nu are o direcție clară de politică externă. Polonia nu e un exemplu de urmat pentru România, fiindcă liderii de la Varșovia își asumă cu demnitate nu doar poziția lor, ci și ajutoare semnificative pentru apărarea Ucrainei. În lume, liderii români nu vor să fie nici pentru, nici contra. Se tem să-i refuze pe americani, dar nici nu vor să-i supere pe francezi sau pe germani. Nu au o analiză de eficiență pe termen mediu sau lung, și, mai grav decât atât, nu au nici principii.
Lumea a intrat într-o etapă a dezordinii
Poate că președintele României s-a hotărât să meargă la Consiliul Păcii după ce a văzut că și prim-ministra Italiei a acceptat invitația lui Donald Trump. Giorgia Meloni, care are o relație specială cu președintele american, a știut mereu să jongleze relațiile între UE și SUA în așa fel încât să fie mereu în avantaj. Exemplul Romei ar putea fi urmat, fără profiturile aferente, și de alte state europene, care stau în expectativă sau care mizează mai mult pe Est decât pe Vest. Ungaria și Slovacia fac deja front separat, iar cele două acuză Ucraina că blochează reluarea tranzitului de petrol rusesc prin conducta Prietenia, făcută de sovietici și bombardată chiar de ruși luna trecută.
Spre deosebire de cele două, România a făcut măcar în aparență un joc pro-european și pro-ucrainean, dar președintele Dan nu a înțeles bine concluziile de la München. Liderii europeni prezenți acolo au căzut de acord că Europa, deși abia dezmeticită din vremurile bunăstării ultimilor 50 de ani, trebuie să-și apere libertatea în fața provocărilor ridicate de China, Rusia și SUA. Deși Trump e temporar la Casa Albă, vechiul continent a decis să se desprindă de sub tutela securități americane. Lumea a intrat într-o etapă a dezordinii în care fiecare țară trebuie să se descurce, mai mult sau mai puțin, pe cont propriu, iar fiecare decizie își are deconturile ei ulterioare.