Ce-a obținut Nicușor Dan la summit-ul NATO de la Haga
0Situația problematică de la Marea Neagră, atacurile cibernetice și amenințările hibride care au afectat nu doar România, ci aproape toate statele europene ale NATO, nu apar în Declarația Finală a summit-ului.
Rusia apare doar o singură dată în acest document care trage concluziile întâlnirii anuale ale șefilor de stat și de guvern din NATO, iar menționarea acestui stat agresor s-a făcut cu mari eforturi. La summit-ul de anul trecut de la Washington, Rusia și riscurile pe care le ridică în fața continentului european au apărut de 40 de ori. Această comparație sugerează nu doar o simplificare a modului de lucru al Alianței, urmând un model experimentat de președintele american Donald Trump, ci și ignorarea situației de pe teren, a riscurilor prevăzute de serviciul de spionaj german și a analizelor furnizate deja de statele baltice și nordice, dar nu numai.
În fața „amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia la adresa securității euroatlantice”, dar și a „amenințării persistente a terorismului”, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării”, se arată la punctul 2 al Declarației Finale a summit-ului NATO de la Haga. Acest text care sumarizează discuțiile, angajamentele și riscurile Alianței este probabil cel mai scurt din istoria întâlnirilor la vârf a liderilor statelor Alianței și are doar 5 puncte, spre deosebire de cele 38 de anul trecut. Ucraina și războiul de uzură pe care Kievul îl duce cu trupele rusești este menționat de două ori, spre deosebire de cele 64 de ori în Declarația finală a summit-ului NATO de anul trecut.
Militarii americani rămân încă în România și în statele baltice
Potrivit documentului convenit la Haga, „Aliații își reafirmă angajamentele durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la a noastră”. În acest scop, statele NATO vor include contribuțiile directe către apărarea Ucrainei și industria sa de apărare în bugetul lor total destinat cheltuielilor militare și care trebuie să ajungă la 5% până în 2035. O revizuire a acestei strategii va avea loc în 2029. În final, bugetele apărării trebuie împărțite astfel: 3,5% din Produsul Intern Brut pentru nevoile militare de bază și în conformitate cu Obiectivele NATO, iar 1,5% vor fi destinate anual pentru inovațiile din domeniul apărării, protejarea infrastructurii critice și pentru întărirea bazelor militare ale Alianței.
România a fost de la început de acord cu toate aceste majorări de cheltuieli militare și speră să beneficieze, potrivit punctului al patrulea al Declarației Finale, de „extinderea rapidă a cooperării transatlantice” în domeniul apărării și a „valorificării tehnologiilor emergente” pentru „promovarea securității colective”.
Ce înseamnă însă că mările Neagră și Baltică nu mai apar în concluziile summit-ului de la Haga? Aliații au reafirmat puterea Articolului 5, care precizează că atacul asupra unui stat NATO înseamnă un atac asupra tuturor, ceea ce ar trebui să fie acoperitor pentru toți membrii Alianței. Țările aflate la periferia periculoasă a NATO, care au granițe comune cu Rusia sau se află în proximitatea agresorului, primesc în acest fel o reconfirmare că nu vor fi lăsate pradă Rusiei, că Alianța le va apăra. Marginile NATO rămân însă expuse, departe de marile puteri și dotările lor, iar amenințările hibride și cibernetice sunt la ordinea zile în aceste state, fără ca umbrela Alianței să le acopere. Forțele NATO, inclusiv militarii americani, rămân încă în România și în statele baltice, dar nu există, ca în alte dăți, asigurări speciale despre întărirea flancului estic, unde amenințările sunt mai mari decât în restul ariei NATO.
România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene
În plus, situația Republicii Moldova nu a intrat în discuție la summit-ul de la Haga. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii marilor puteri și a spus la conferința de presă de la finele summit-ului că a reafirmat „angajamentul țării de a investi în facilităţi, pentru a găzdui soldaţi aliaţi în România”, dar nu a putut adăuga nimic legat de dezvoltarea apărării la Marea Neagră.
România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene, nimic din ceea ce ar putea descuraja Rusia în Estul Europei. Statele Unite refuză să adauge noi sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a subliniat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vocea României nu s-a auzit mai puternic decât alte dăți în niciunul dintre subiectele discutate la Haga.