BSDA 2026 Dialog strategic România-Polonia-Ucraina, proiectarea „software-ului” rezilienței regionale în drum spre Gdansk

În marja celei de-a 10-a ediții a Expoziției Black Sea Defence & Aerospace (BSDA) de la București, German Marshall Fund (GMF), Institutul Aspen România și LUNOX Holding International au organizat, sub înaltul patronaj al Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Irineu DARĂU, o masă rotundă strategică dedicată promovării unei cooperări trilaterale mai profunde între România, Polonia și Ucraina.

Beneficiind de prezența domnului Mircea GEOANĂ, fost secretar general adjunct al NATO, a ministrului Apărării Naționale, dl Radu MIRUȚĂ, a doamnei Clara VOLINTIRU, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și a E.S. Ambasadorul Ucrainei la București - Igor PROKOPCHUK, a directorului general al ROMARM, Răzvan PIRCĂLĂBESCU, precum și a altor înalți reprezentanți guvernamentali sau academici, forumul a fost deschis de ministrul Irineu DARĂU.

Cea de-a 10-a ediție a Expoziției Black Sea Defence & Aerospace (BSDA) de la București a oferit un cadru puternic pentru o conversație strategică semnificativă. În timp ce spațiul principal al expoziției uimește prin echipamente militare avansate - oțelul, senzorii și platformele sofisticate ale apărării moderne - o masă rotundă strategică paralelă, reunește actori-cheie din România, Polonia și Ucraina pentru a aborda o provocare fundamentală - construirea arhitecturii invizibile care determină dacă acel echipament oferă securitate și prosperitate de durată.

În triunghiul format de București, Varșovia și Kiev, nu ne limităm doar la apărarea unei frontiere. Noi modelăm viitorul securității industriale și economice europene. Peisajul de pe Flancul Estic al Europei trece prin cea mai importantă transformare din ultima generație.

Creșterea bruscă a cheltuielilor de securitate în întreaga regiune reprezintă mult mai mult decât o necesitate bugetară - ea constituie o oportunitate istorică, generațională, de a forma o bază industrială rezilientă, integrată și suverană din punct de vedere tehnologic.

Prea mult timp, discuțiile privind apărarea în Europa Centrală și de Est au fost structurate în principal în jurul costurilor de achiziție și al dependenței de furnizori externi.

Această mentalitate trebuie să se schimbe. Regiunea nu ar mai trebui să se considere o colecție de consumatori de tehnologie occidentală, ci o forță industrială combinată, capabilă să impulsioneze autonomia strategică europeană. Acest lucru necesită o trecere deliberată de la achizițiile pe termen scurt către investiții pe termen lung în capabilități partajate, producție comună și o integrare industrială profundă.

Triunghiul Industrial al Flancului Estic - de la cost la investiție

Piatra de temelie a acestei noi abordări este stabilirea unui Coridor Industrial Trilateral de Apărare care să cuprindă Polonia, România și Ucraina, țări cu o populație însumată de aproape 100 de milioane de locuitori. În această configurație, fiecare țară aduce puncte forte unice și totodată complementare.

Polonia contribuie cu scara sa masivă de producție, noi tehnologii, o industrie grea bine dezvoltată și o experiență extinsă în producția de masă.

România oferă o poziționare geografică strategică, infrastructură logistică critică, acces la Marea Neagră prin cel mai mare terminal multimodal - Portul Constanța și o bază industrială emergentă cu un potențial semnificativ de creștere.

Ucraina, în pofida războiului aflat în desfășurare, demonstrează o inovație fără egal testată în luptă, o iterație rapidă în condiții extreme și o capacitate remarcabilă de rezolvare practică a problemelor în tehnologia de apărare.

Prin armonizarea acestor avantaje, cele trei națiuni pot crea un triunghi al rezilienței care reduce dependențele externe și construiește o suveranitate reală. Scopul nu este pur și simplu de a cumpăra soluții gata făcute („off-the-shelf”), ci de a co-dezvolta și co-produce sisteme de generație următoare pe sol regional.

Imaginați-vă o dronă conceptualizată și prototipată la Kiev, îmbunătățită cu expertiza software românească și fabricată la scară largă prin societăți mixte polono-române. Astfel de proiecte integrate ar stabili noi standarde pentru Flancul Estic al NATO, generând în același timp locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată, favorizând transferurile tehnologice și consolidând securitatea lanțului de aprovizionare.

Realizarea acestei viziuni necesită mecanisme concrete: standarde tehnice armonizate, facilități comune de testare și certificare, stimulente coordonate pentru investiții și - cel mai important - structuri robuste de societăți mixte (joint venture) trilaterale.

Aceste societăți mixte ar trebui să depășească acordurile tradiționale de compensare (offset) în favoarea unor parteneriate veritabile de capital (uman, tehnologic și financiar), cu prevederi clare de transfer de tehnologie și angajamente pe termen lung.

Numai printr-o astfel de integrare profundă cheltuielile de apărare pot fi transformate dintr-o povară fiscală într-un motor puternic de modernizare industrială și dezvoltare economică.

Descurajarea digitală și revoluția tehnologiilor cu dublă utilizare

Descurajarea modernă se extinde mult dincolo de capabilitățile cinetice tradiționale. În 2026, securitatea este tot mai mult digitală. Victoria pe câmpul de luptă contemporan se decide adesea în laboratoare de software, centre de securitate cibernetică și hub-uri de inovare, la fel de mult ca în confruntările fizice. Această realitate impune o concentrare reînnoită și ambițioasă asupra tehnologiilor cu dublă utilizare, care servesc atât scopurilor de apărare, cât și celor civile.

România, cu sectorul său IT robust și ecosistemul de startup-uri, este deosebit de bine poziționată pentru a contribui la acest domeniu. Țara a cultivat o bază talentată de ingineri software, oameni de știință în domeniul datelor și specialiști în securitate cibernetică.

Canalizarea acestei energii antreprenoriale către priorități strategice - inclusiv logistică bazată pe IA, sisteme autonome, comunicații securizate și soluții avansate de securitate cibernetică, poate produce rezultate transformative.

Incubatoarele de tehnologie cu dublă utilizare, dezvoltate prin cooperare trilaterală, reprezintă un vehicul practic pentru această ambiție. Prin reunirea talentului digital românesc, a excelenței poloneze în inginerie și a inovațiilor ucrainene dovedite în luptă, aceste incubatoare pot accelera dezvoltarea de tehnologii care consolidează securitatea frontierelor astăzi, sporind în același timp reziliența infrastructurii civile de mâine.

Această abordare garantează că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) nu sunt simple spectatoare în economia de apărare, ci contributorii activi și indispensabili la securitatea națională și regională.

Digitalizarea rezilienței înseamnă construirea „creierelor” din spatele sistemelor moderne de apărare. Inteligența artificială pentru mentenanță predictivă, învățarea automată pentru optimizarea lanțului de aprovizionare și criptarea rezistentă la calculul cuantic pentru comunicații securizate nu mai sunt concepte futuriste - ci necesități strategice imediate.

Un efort trilateral coordonat în aceste domenii ar multiplica impactul investițiilor naționale individuale și ar poziționa Flancul Estic ca lider european în capabilități de apărare digitală.

Reconstrucția - actul suprem de descurajare

Privind spre viitor, dialogul strategic trebuie să cuprindă și eforturile de reconstrucție din Ucraina. Viitoarea Conferință pentru Reconstrucția Ucrainei, programată pentru 25-26 iunie 2026 la Gdansk, reprezintă o etapă critică, dar procesul nu poate și nu ar trebui să aștepte până atunci.

Reconstrucția trebuie privită nu ca o caritate post-conflict, ci ca un element central al descurajării continue și al strategiei de integrare pe termen lung. O Ucraină prosperă, stabilă și integrată economic constituie unul dintre cele mai puternice elemente de descurajare posibile împotriva unei viitoare agresiuni.

Acest lucru necesită trecerea de la limbajul de „ajutor” la realitatea practică a unei integrări economice profunde. Consorțiile de afaceri trilaterale - combinând capitalul și know-how-ul industrial polonez, infrastructura energetică și expertiza logistică românească, alături de talentul uman și cunoștințele locale ucrainene - oferă un model puternic pentru această integrare.

Aceste consorții ar trebui să se concentreze pe sectoarele critice: interconectori energetici, coridoare de transport, infrastructură digitală și reconstrucție industrială, fiind construite pe cinci piloni prioritari ca societăți mixte trilaterale:

• Hub-uri de Mentenanță, Reparații și Revizii (MRO) - facilități comune cu stocuri partajate de piese de schimb și standarde comune de certificare, pentru a îmbunătăți starea de pregătire și a reduce dependența de lanțuri de aprovizionare îndepărtate.
• Platforme Integrate de Logistică și Lanțuri de Aprovizionare - valorificând porturile și accesul la Dunăre ale României, infrastructura feroviară și rutieră a Poloniei și expertiza operațională a Ucrainei.
• Sisteme Autonome și Drone - dezvoltând inițiativele existente dintre România și Ucraina (inclusiv finanțarea EU SAFE) prin încorporarea capacității de producție poloneze.
• Dezvoltarea Resurselor Umane - academii comune de formare și programe de certificare pentru tehnicieni, ingineri și logisticieni, pentru a crea o rețea regională mobilă de talente.
• Comunicații Securizate și Descurajare Digitală - dezvoltarea de sisteme rezistente la bruiaj, instrumente de comandă bazate pe IA și soluții de securitate cibernetică ce îmbină excelența IT românească, ingineria poloneză și experiența de luptă ucraineană.

O foaie de parcurs pentru implementare ar trebui să înceapă cu un acord-cadru interguvernamental, urmat de proiecte-pilot de societăți mixte în MRO și drone, extinzându-se în cele din urmă la un coridor industrial complet.

Finanțarea poate proveni din instrumentele EU SAFE și EDIP, bugete naționale, garanții BERD și fonduri de reconstrucție. Numai printr-o astfel de integrare profundă cheltuielile de apărare pot fi transformate dintr-o povară fiscală într-un motor puternic de modernizare industrială și dezvoltare economică.

Prin integrarea redresării Ucrainei în cadre mai largi de dezvoltare regională, cele trei țări pot crea cicluri de investiții, creștere și securitate care se consolidează reciproc. Proiectele de reconstrucție concepute și executate în comun astăzi vor pune bazele unui spațiu economic complet integrat mâine.

Construirea de rețele într-o eră a incertitudinii

Istoria nu așteaptă contracte perfect redactate sau cicluri de achiziții finalizate. Ea îi răsplătește pe cei care construiesc încredere, stabilesc relații de lucru și creează rețele funcționale, în timp ce alții rămân concentrați exclusiv pe ziduri de apărare.

Viitorul Flancului Estic depinde de capacitatea noastră de a stabili legături de afaceri și politici informale, dar robuste, care să reducă barierele birocratice și să accelereze cooperarea practică.

Această masă rotundă, precum și inițiativele similare care vor urma, trebuie să servească drept catalizatori pentru rezultate concrete: noi acorduri de societăți mixte, proiecte colaborative de R&D (cercetare-dezvoltare), programe de formare armonizate și inițiative logistice partajate. Dialogul trebuie să fie atât strategic, cât și profund practic - trecând constant de la viziune la implementare.

Triunghiul București-Varșovia-Kiev are potențialul de a deveni mult mai mult decât o aliniere defensivă. Acesta poate evolua într-un motor economic și industrial cuprinzător, integrat și de neoprit pentru spațiul european mai larg.

Prin investiții înțelepte în capabilități industriale comune, suveranitate digitală și o reconstrucție orientată spre viitor, cele trei națiuni pot transforma provocările actuale de securitate în temelii durabile pentru pace și prosperitate.

”Sarcina din fața noastră este ambițioasă, dar pe deplin realizabilă. Necesită viziune politică, angajament industrial și cooperare susținută. Reunindu-ne la București, în marginea BSDA 2026, să ne angajăm nu doar să ne apărăm valorile și teritoriile comune, ci să construim în mod activ viitorul rezilient, suveran și prosper pe care cetățenii noștri îl merită.

În calitate de co-organizatori ai acestei mese rotunde strategice în marginea BSDA 2026, German Marshall Fund, Institutul Aspen România și LUNOX Holding International își asumă angajamentul de a transforma aceste discuții în parteneriate operaționale și societăți mixte trilaterale concrete care să consolideze Flancul Estic pentru decenii de acum înainte. „Software-ul” păcii regionale - integrarea, inovația și interdependența - trebuie proiectat cu aceeași determinare și creativitate care caracterizează echipamentele noastre de apărare”.CV

Timpul pentru a începe este acum.