2018. Maia Sandu a devenit preşedintele Unirii: Europa aplaudă solidară
0Anul 2018. România se pregăteşte de alegeri. Un candidat domină sondajele de opinie:Maia Sandu. Istoria tinde să se repete, din moment ce aceasta de doi ani este preşedintele celui de al doilea stat românesc: Republica Moldova.
Suntem în 2018 şi în plină campanie electorală. Într-un consens istoric principalele partidele parlamentare din România au decis să susţină candidatura independentului Maia Sandu la funcţia de preşedinte al României. Sondajele arată că peste 90% dintre români vor adopta această alegere.
Un gest de o importanţă deosebită: chiar în ziua alegerilor se împlinesc 100 de ani de la Mare Unire a Românilor de la 1 decembrie 1918. De această dată, tot într-un consens politic naţional, ziua alegerilor a fost fixată pe 1 decembrie 2018, special datorită încărcăturii psihologice deosebite.
Maia Sandu este preşedintele Republicii Moldova la acest moment, iar dubla alegere reprezintă un aspect deosebit din două considerante: 1. primul preşedinte femeie al României şi 2. repetarea simbolică a dublei alegeri a lui A.I. Cuza din 1859.
Încărcătura emoţională este una deosebită: în această vară moldovenii, românii de dincolo de Prut, au decis în cadrul unui referendum, cu o majoritate confortabilă, că: Republica Moldova trebuie să se unească cu România.
Pe 5 august 2018, la iniţiativa societăţii civile, a avut loc un referendum privind alegerea cetăţenilor Republicii Moldova de a se uni cu România. Peste 75% dintre cetăţeni au declarat că susţin acest deziderat. Măcinată de conflicte politice interne, de corupţie, la stadiul de cel mai sărac stat din Europa, cu o încredere scăzută în instituţii, moldovenii au decis că proiectul stalinist trebuie să înceteze.
Zeci de mii de români au trecut în acea lună Prutul şi mii de „Hore ale Unirii” s-au întins în localităţile celui de al doilea stat românesc.
Evenimentul a avut loc după ce în luna aprilie a anului 2017, în cadrul unui referendum naţional, românii de pe malul drept al Prutului au declarat că România trebuie să se unească cu Republica Moldova. În luna ianuarie 2018, Parlamentul României avea să ia act de acest lucru şi să voteze o declaraţie de intenţie privind deschiderea manifestată de România privind dorinţa majoritară a cetăţenilor de a se Uni cu Republica Moldova.
Demersul a căpătat conotaţii Europene: Bruxelles-ul, interesat de consolidarea Uniunii Europene, folosindu-se propagandistic de acest demers pentru a contracara tendinţele separatiste regionale, a susţinut liber extinderea spaţiului european către popoarele ce adoptă voluntar aceste valori.
Ţările latine din sudul Europei au declarat la unison că acest vot reprezintă o reflecţie a democraţiei şi a dreptului popoarelor de a-şi alege viitorul. Portugalia şi Marea Britanie, confruntate cu puternice tendinţe separatiste, s-au folosit de acest model pentru a-şi promova în interior politica: doar împreună putem fi puternici.
Germania a salutat gestul făcut de către românii de pe cele două maluri ale Prutului. Referindu-se la acest aspect, cancelarul Germaniei a declarat: „Dorinţa românilor de a fi împreună este una legitimă şi ea trebuie susţinută cât timp reprezintă o soluţie democratică. Alegerea de astăzi a moldovenilor reprezintă o victorie a modelului European deoarece românii sunt o parte esenţială a construcţiei europene, iar interesele lor reprezintă interesele noastre.”
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a declarat că desprinderea regiunii transnistrene de România reprezintă normalizarea unei realităţi ce datează din 1990. Trump, preşedintele Americii, deja intrat în campanie electorală, a declarat că orice alegere liberă este susţinută la Washington: „În 1990, Senatul SUA a votat deja o rezoluţie, valabilă la acest moment, prin care îşi exprimă susţinerea faţă de acest demers. Românii se unesc? Bravo lor. Sunt partenerii noştri şi dacă alegerea este una liberă au tot sprijinul nostru.”
Textul de mai sus reprezintă realitatea cea mai probabilă a anului 2018 dacă veţi fi prezenţi la vot în această duminică.