Presa ucraineană: Nicușor Dan câștigă alegerile prezidențiale, într-o confruntare decisivă cu extrema dreaptă

România a ales, iar rezultatul este o respirație ușurată pentru susținătorii valorilor democratice și ai orientării euroatlantice. Nicușor Dan, candidatul independent pro-european și primar al Bucureștiului, a câștigat alegerile prezidențiale din turul doi cu 54,3% din voturi, potrivit datelor oficiale parțiale, după numărarea a peste 95% din buletinele de vot. Contracandidatul său, liderul formațiunii radicale AUR, George Simion, este creditat cu 45,7%, scrie Kyiv Post.

Alegerile de duminică au marcat nu doar un vot pentru funcția de președinte, ci și o confruntare simbolică între două viziuni de țară: una pro-europeană, ancorată în valorile statului de drept, și una suveranistă, contestatară, cu accente pro-Kremlin.

Un vot cu ecouri din Ucraina până la Bruxelles

Victoria lui Nicușor Dan este percepută drept un semnal de stabilitate într-un context geopolitic tensionat. România, membră NATO și UE, joacă un rol esențial în susținerea Ucrainei, iar o eventuală victorie a lui Simion — declarat opozant al sprijinului pentru Kiev și persona non grata în Ucraina și Moldova — ar fi reprezentat o discontinuitate periculoasă în politica externă românească, notează Kyiv Independent.

„Ucraina are nevoie de noi, noi nu avem nevoie de Ucraina”, afirma Simion într-o dezbatere televizată pe 8 mai, o declarație care a stârnit reacții la nivel internațional.

Dan, în schimb, a susținut în mod constant ajutorul militar și umanitar pentru Kiev, afirmând că „securitatea Ucrainei este o parte esențială din securitatea României”.

Campanie între frică și speranță

Amândoi candidații și-au revendicat victoria duminică seara. Simion, într-un discurs susținut în fața Parlamentului, s-a autoproclamat președinte și a susținut că „alegerile au fost câștigate de poporul român”, în timp ce Dan, din Parcul Cișmigiu, a vorbit despre „începutul reconstrucției României” și a făcut apel la unitate.

Participarea a fost una peste așteptări — aproximativ 65%, față de 53% în primul tur.

Alegeri reluate, între interferențe externe și criză politică

Turul doi al alegerilor din 2025 a venit în urma unei decizii fără precedent: anularea scrutinului din noiembrie 2024, câștigat atunci de Călin Georgescu, fost susținător al conspirațiilor și aprobat de Kremlin. Curtea Constituțională a invalidat alegerile după ce autoritățile au semnalat „ingerințe hibride externe”, inclusiv manipulări pe rețelele sociale și atacuri cibernetice ce ar purta amprenta Rusiei.

Nici turul actual nu a fost lipsit de tensiuni. Guvernul român a acuzat o „campanie virală de dezinformare”, în timp ce platforma Telegram, prin fondatorul său Pavel Durov, a alimentat teoriile conspirației. Franța a respins categoric acuzațiile că ar fi solicitat „cenzura conservatorilor români”.

Ce urmează? Un mandat sub semnul echilibrului fragil

Deși a câștigat, Nicușor Dan va trebui să navigheze într-un climat profund polarizat. AUR rămâne o forță parlamentară considerabilă, cu un electorat mobilizat și ostil sistemului politic tradițional. Dan va avea nevoie de sprijinul partidelor democratice pentru a construi o majoritate funcțională și a evita blocajul instituțional, oteazp pravda.ua.

Totodată, rolul României ca partener strategic în flancul estic al NATO va fi intens analizat în lunile ce urmează. Țara a livrat deja un sistem de apărare Patriot Ucrainei și a semnat un acord de securitate bilateral cu Kievul, ceea ce face ca viitoarea administrație să mențină cursul asumat.