Ce se întâmplă după demisia premierului. Prevederile Constituţiei: reguli, proceduri și termene legale

Pe 5 mai 2025, Consiliul Politic Național al PSD a decis ieșirea din coaliția de guvernare, iar Macel Ciolacu şi-a anunţat demisia din funcţia de premier. Ce prevede Constituţia într-o astfel de situaţie.

Într-o declarație publică, susținută la sediul central al partidului, Marcel Ciolacu a anunţat faptul că în şedinţa Consiliului Politic Național al PSD s-a votat în unanimitate ieşirea partidului de la guvernare şi demisia sa din funcţia de premier.

„Coaliţia de guvernare nu are o legitimitate, cel puţin în această componenţă. Am propus colegilor mei ieşirea din coaliţie, ceea ce duce la demisia mea din funcţia de prim-ministru, lucru pe care o să îl fac după întâlnirea cu dumneavoastră. Am luat decizia că miniştrii PSD rămân să discute cu reprezentanţii PNL, UDMR şi cum se hotărăşte aşa se face (în privinţa interimatului miniştrilor - n.r.). (...) Am luat decizia de a nu susţine public niciunul dintre cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din turul 2”, a declarat, luni, imediat după alegerile prezidenţiale, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

Procedura privind demisia premierului, precum şi a numirii unui premier interimar este prevăzută de Constituţia României şi de Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.

Ce spune Constituția României

Articolul 106 din Constituție stipulează faptul că funcția de membru al Guvernului încetează în mai multe situații: demisie, revocare, pierderea drepturilor electorale, stare de incompatibilitate, deces sau alte cazuri prevăzute de lege. La acestea se adaugă, potrivit Codului administrativ, și condamnarea penală definitivă sau imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 45 de zile, notează Agerpres.

În ceea ce privește poziția de prim-ministru, articolul 107 din Constituție prevede că, în cazul în care premierul demisionează, este revocat sau se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, președintele României are obligația de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar. Acesta va prelua atribuțiile șefului Executivului până la formarea unui nou guvern.

Aceeași procedură se aplică și pentru ceilalți membri ai Guvernului, la propunerea premierului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Procedura administrativă 

Conform Codului administrativ, în cazul în care prim-ministrul își înaintează demisia, aceasta trebuie comunicată oficial, iar președintele României, prin decret, ia act de acest fapt și declară funcția vacantă.

Acest lucru trebuie realizat în termen de maximum 15 zile de la data primirii notificării de demisie. Demisia devine irevocabilă și produce efecte juridice din momentul în care președintele a luat act de ea, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.

Rolul și limitele guvernului interimar

Guvernul interimar, condus de un premier desemnat temporar, are atribuții restrânse în comparație cu un guvern cu puteri depline. În perioada interimatului, Executivul are voie să emită doar acte normative sau individuale necesare pentru buna administrare a treburilor publice. Nu poate, însă, iniția politici publice noi.

De asemenea, Guvernul interimar nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu are dreptul să inițieze proiecte de lege în Parlament.

Această limitare a atribuțiilor are rolul de a preveni abuzul de putere într-o perioadă de tranziție politică și de a garanta stabilitatea instituțională până la numirea unui nou cabinet legitim.