Cine a fost Elisabeta Rizea, simbolul național invocat de Elena Lasconi, după votul pentru alegerile parlamentare

Elena Lasconi, unul dintre cei doi candidați rămași în cursa pentru președinția României, a votat astăzi la Câmpulung Muscel la alegerile parlamentare. Șefa USR a dus-o în discuție pe Elisabeta Rizea, simbolul rezistenței anticomuniste din România.

Elena Lasconi, vandidata „Am votat de aici de la Câmpulung unde a avut loc cea mai longevivă mişcare de rezistenţă împotriva comunismului şi sper să ne audă de acolo, de lângă îngeri, şi Elisabeta Rizea. Am votat cu încrederea că nu ne vom lăsa îngenunchiaţi, că vom rămâne liberi, vom gândi liberi. Am votat pentru România pe care o iubesc şi pe care sunt sigură că o iubiţi cu toţii. La mulţi ani, România!”, a spus președinta USR, după ce a votat.

Elisabeta Rizea, simbolul celei mai lungi rezistențe anticomuniste din Europa

Alături de Toma, Petre și Elena Arnăuțoiu, Elisabeta Rizea este un simbol al celei mai puternice și lungi rezistențe anticomuniste din Europa, desfășurate între anii 1949 şi 1958, în comuna Nucşoara din Argeș. Cei care au luptat împotriva regimului comunist au fost conduşi de fraţii Petre şi Toma Arnăuţoiu. Grupul iniţial, format din 16 partizani, a fost susţinut de sute de oameni din comună, inclusiv de numeroase femei. Iar printre femeile-eroine care au susținut partizanii s-a numărat Elisabeta Rizea, devenită ulterior un simbol al luptei împotriva comuniștilor și totodată o figură emblematică a comunei Nucșoara.

„Mi-au luat tot comuniștii. Ginerele, cuscrul, toți au făcut pușcărie pentru că eu am dat de mâncare la partizani. Mă aducea lumea cu țoala acasă. Ultima dată, a venit căpitanul Cârnu cu bastonul de cauciuc și o curea pe mână. «Spune!». N-am spus. «Îți dăm 300 de lei!». «Domnule căpitan, eu nu sunt Iuda, să-i vânz pe 30 de arginți…». M-a trântit pe jos. M-a legat și m-a bătut cu cauciucul, de la ceafă la călcâi, și pe stânga și pe dreapta. Dar n-am luat banii lui!”

Comuniștii i-au smuls părul și au bătut-o până la sânge

Apoi, m-au suit legată pe un scaun, de pe scaun pe masă, de pe masă pe alt scaun. Mi-a zvârlit basmaua din cap. «Spune!». Purtam coadă cu fundă. Mi-au aruncat fota și am rămas în ie. Mi-au legat coada sub cârligul de la lampa din casa boierului. Coada era groasă. Eram și eu altfel la 38 de ani... Cârnu mi-a tras scaunul. Ălălalt mi-a tras și masa. Coada mi-a rămas în cârlig și eu am căzut la pământ. Așa mi-au smuls părul. Am făcut tratament și nu mi-a mai crescut. Da’ tot nu i-am vândut...

Dacă vorbeam, omorau jumătate de sat! După ce mi-au tras masa de sub picioare, au început să mă bată cu un băț până la sânge. Mi-au rupt câteva coaste și am leșinat. Îmi făceam cruce cu limba în cerul gurii și mă rugam la Dumnezeu să mă ajute să nu spun nimic“, își amintea Elisabeta Rizea după 1990.

Unul din cei mai temuți torționari ai României a fost căpitanul Ion Cîrnu. El a murit în anul 1976 și nu a răspuns niciodată pentru crimele sale.