Spaun, creierul artificial cel mai asemănător cu originalul
0„Creierul pozitronic”, făcut celebru de Isaac Asimov în literatura science fiction, a devenit realitate. Oamenii de ştiinţă au creat cel mai realist creier artificial de până acum, numit „Spaun” (Semantic Pointer Architecture Unified Network).
Creierul artificial îşi poate demonstra capacitatăţile „intelectuale”, el trece teste de stabilirea a coeficientului de inteligenţă. Poate să deseneze şi să calculeze, să răspundă la întrebări şi poate raţiona. În urma acestor demonstraţii, cercetătorii au stabilit că acesta reprezintă cel mai funcţional creier artificial inventat vreodată, informează dailymail.co.uk.
Supercomputerul ciclop
Creierul artificial este un supercomputer dotat cu un „ochi” digital de receptare a informaţiilor vizuale. Spaun are şi un braţ robotic pe care îl foloseşte pentru acţiunile de răpuns la comenzile primite.
Atât specialiştii în neurologie cât şi programatorii de la University of Waterloo, din Canada, sunt de acord că Spaun este cel mai complex model care simulează activitatea creierului uman creat până acum, conform extremetech.com. El are o reţea de 2,5 milioane de neuroni simulaţi, care îi permit un multi-tasking de până la opt activităţi simultane. Acestea pot varia de la desenat, la numărat, în timp ce răpunde la întrebări şi raţionaeză fluid.
Creierul simulat copiază organizarea originalului
Oamenii de ştiinţă i-au „arătat” creierului serii de numere şi litere, precum şi instrucţiuni de utilizare a acestora pentru o oferi un răpuns. Spaun a folosit braţul robotizat pentru a scrie informaţia rezultată cerută, conform informaţiilor oferite de echipa de cercetători publicaţiei „Science”.
Neuronii artificiali ai creierului creat în laborator sunt relaţionaţi similar versiunii originale, în subsisteme, imitând dispunerea şi conectarea în craniul uman. Aceasta pentru că Spaun reproduce întocmai supercomputerul perfect, creierul uman. Subsistemele funcţionează similar neuronilor organici: informaţiile vizuale sunt procesate de talamus, stocate de neuroni, iar echivalentul ganglionilor de la baza creierului direcţionează acţiunile către zona cortexului desemnate fiecăreia.
Spaun este conceput şi cu limitările creierului uman. De aceea, el nu paote reţine mai mult de câteva cifre în memoria pe termen scurt. Deşi conceput simplu, flexibilitatea creierului artificial i-a surprins pe oamenii de ştiinţă. Ei pot experimenta evoluţia celui uman şi modul de învăţare folosind replica electronică.
Următoarea etapă în evoluţia mecanismului este aceea de a-l învăţa pe Spaun să se adapteze, să-şi determine singur legăturile dintre neuroni pentru a efectua acţiuni noi prin experimentare, şi nu prin prin cunoştinţe pre-programate, a explicat coordonatorul echipei de cercetători, Chris Eliasmith. Aceştia au testat şi procesul de îmbătrânire, tradus prin deteriorarea reţelelor de neuroni şi distrugerea lor.
Spaun este construitpe platforma Nengo, un software „open – source” pentru simularea sistemelor de neuroni. Modelul lui Spaun poate fi descărcat de orice utilizator cu un calculator dotat cu un procesor performant.
Creierul pozitronic şi legile roboticii
Primul creier artificial se năştea în literatura science-fiction în 1939-1940. Autorul său, Isaac Asimov, l-a intitulat „pozitronic”: primul creier al roboţilor împumuta numele de la particula nou-descoperită a vremii, pozitronul.
Roboţii inteligenţi imaginaţi de Asimov aveau cele trei reguli esenţiale codate în programare. Încălcarea legilor roboticii a constituit complotul poveştilor imaginate de autor. Conform acestora, „un robot nu poate răni o fiinţă umană, sau să permită acest lucru, prin lipsa implicării active. Un robot trebuie să se supună ordinelor date de oameni, cu exceptţia cazurilor în care acestea intră în conflict cu prima pege. Un robot trebuie să îşi protejeze propria existenţă, atât timp cât aceasta nu contravine primei sau celei de-a coua legi”.
Roboţii cu un grad ridicat de autonomie în funcţionare şi cu o inteligenţă artificială ridicată rămân, deocamdată, în literatura de specialitate. Nu pentru mult timp însă, Spaun fiind un argument în acest sens.