Sângele artificial, Sfântul Graal în domeniul medical: Vestul cu progresul, România cu regretul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cercetători din Marea Britanie susţin că au reuşit deja să producă litri întregi de sânge.
Cercetători din Marea Britanie susţin că au reuşit deja să producă litri întregi de sânge.

Pe măsură ce tot mai multe tehnologii le înlocuiesc pe cele vechi şi eficientizează viaţa, e timpul medicinei să fie „actualizată“. Unul dintre cele mai optimiste proiecte e al sângelui artificial. În Vest, cercetătorii au anunţat o reuşită importantă. În România, proiectul inovator bate pasul pe loc.

Sângele artificial, atunci când va fi pus în „circulaţie“ şi va fi produs la scară largă, va rezolva una dintre marile probleme ale sistemului medical din prezent şi ar putea fi foarte bine o invenţie de premiu Nobel. În România, o echipă de cercetători clujeni şi-au prezentat descoperirile în 2013. Încă de atunci oamenii erau nesiguri că vor primi finanţare ca să continue. Acum, aproape patru ani mai târziu, proiectul n-a mai avansat tocmai din lipsa banilor.

În acelaşi timp, oameni de ştiinţă din Marea Britanie - de la Universitatea Bristol şi de la Centrul de Sânge şi Transplant (NHSBT) - anunţă că au descoperit o metodă nouă pentru a produce cantităţi mari de sânge.

Sângele folosit în prezent pentru transfuzii e recoltat de la oameni, dar de la ţară la ţară stocurile sunt mai mari sau mai mici, fără a fi mereu suficiente. Odată ce va fi produs industrial, problema aceasta nu ar mai exista, iar costurile vor scădea (în primii ani va fi mai scump decât cel „tradiţional“). Tehnica nouă presupune că sângele nu mai e obţinut din celule stem mature implicate în producerea lui, care aveau durată de viaţă limitată, ci din cele tinere, recoltate în primele faze ale formării lor.

Odată ce recoltarea a fost realizată cu succes, acestea pot fi stimulate pentru a produce constant celulele roşii (hematii - n.r.) din sânge. „Prin reuşita de acum am demonstrat că putem avea un mediu stabil prin care să producem celule roşii pentru folosire în cazuri clinice. Am «crescut» litri întregi până acum“, a declarat pentru BBC doctorul Jan Frayne, unul dintre cercetători. Un avantaj imens al acestei descoperiri va fi pentru pacienţi cu grupe de sânge rare pentru care se găseşte foarte greu un donator.

Primul pas e cercetarea, urmează producţia

În stadiul acesta specialiştii au reuşit să replice, în condiţii de laborator, programul biologic prin care celulele sunt produse. Următoarea etapă şi cea mai dificilă este extinderea cercetării în faza de producţie, unde este nevoie de fonduri, dar mai ales este necesară tehnologia. Spre comparaţie, e ca diferenţa între o berărie cu linii de îmbuteliere şi cea artizanală, făcută acasă sau într-un beci, din pasiune.

„Ce urmează acum este, în sine, o provocare din punct de vedere bioinginerie“, a explicat profesorul David Anstee, un membru al echipei de oameni de ştiinţă. „pentru a produce la o asemenea scară e dificil şi, în realitatea, munca noastră în viitor va fi să vedem ce metode putem folosi pentru a extinde experimentul în afara laboratorului“, a adăugat acesta. În acelaşi context ca stagnarea de la Cluj, NHSBT a spus că nu plănuieşte, deocamdată, să investească timp şi bani în aceste planuri, astfel că se va baza în continuare pe sângele obţinut tradiţional, prin donare. Cercetătorii plănuiesc însă pentru anul acesta teste pentru a vedea cât de eficient e sângele.

De ce s-a „coagulat“ sângele românilor

Cercetătorii clujeni de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB) anunţau, în toamna lui 2013, o descoperire care ar revoluţiona lumea medicală: un substitut al sângelui uman care ar putea fi folosit în transfuzii. Acum proiectul stă pe loc: se caută finanţare, se depun proiecte.

Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători de la Cluj, lucrează la proiect din 2007. Afirma în 2013 că soluţia găsită în laboratorul UBB este unică în lume, deoarece s-a folosit de o proteină din viermi marini, numită hemeritrină, pe bază de fier şi asemănătoare hemoglobinei din sângele uman, dar mult mai rezistentă decât aceasta.

Cercetătorul Radu Silaghi-Dumitrescu şi o parte a echipei care lucrează la realizarea sângelui artificial în Cluj FOTO Remus Florescu

sange artificial cluj foto remus florescu

Potrivit acestuia, hemeritrina a fost utilizată pentru prima dată în acest scop şi, dacă la începutul cercetării se folosea sângele viermilor marini, în timp această proteină a fost cultivată cu ajutorul unor bacterii modificate genetic şi obţinute în laborator. Sângele artificial (care nu are culoare roşie) mai cuprinde apă, săruri, glucoză, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.

„Rezistenţa la agenţii chimici de stres din sânge este problema principală din cauza căreia au eşuat testele clinice de până acum. Componentele din sânge, precum apa oxigenată, intră în reacţie cu componentele din sângele artificial şi se transformă în otravă. La această rezistenţă s-au mai gândit şi alţii, dar noi am făcut-o ideea primordială a proiectului nostru“, preciza în urmă cu patru ani chimistul.

Cercetătorii clujeni au testat pe animale soluţia de sânge artificial şi a fost un succes. Radu Silaghi-Dumitrescu a spus de mai multe ori că nu are niciun dubiu că aceia care vor finaliza cercetările şi care vor obţine formula sângelui artificial vor lua un Premiu Nobel, însă, tot de mai multe ori, s-a arătat sceptic în privinţa materializării acestui obiectiv în România. Contactat cu o zi în urmă de jurnaliştii „Adevărul“ pentru a explica în ce stadiu se află proiectul şi care a fost evoluţia în cei trei ani, Silaghi-Dumitrescu a spus că el, deocamdată, şi colegii săi scriu proiecte şi încearcă să se obţină finanţare, adăugând că va lua legătura cu presa când va avea noutăţi.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite