De ce e important ca oamenii să aterizeze cu bine o rachetă spaţială pe o barjă

SpaceX va trimite cândva şi astronauţi americani în spaţiu

Compania miliardarului american Elon Musk, SpaceX, a încercat ieri să aterizeze o rachetă pe o barjă, în mod controlat. După mai multe eşecuri, nici de data aceasta SpaceX nu a dus misiunea la capăt, dar au lipsit câteva secunde pentru ca prima rachetă spaţială să aterizeze vertical cu succes.

SpaceX a avut a treia încercare de a ateriza o rachetă pe o barjă , dar au lipsit câteva secunde. 

Racheta a ajuns aproape, dar s-a înclinat şi a căzut, după aceasta spectatorii care au urmărit transmisiunea live văzând explozia care a urmat.

În videoclipul de mai jos puteţi vedea două unghiuri, unul din aer şi unul de pe barjă, cu aterizarea rachetei care cobora din spaţiu.

De ce vrea SpaceX să aterizeze o rachetă?

E o întrebare bună aceasta, de ce ar vrea SpaceX să modifice modul în care aterizează rachetele. Vorbim aici de partea care propulsează modulele spaţiale, cele folosite la alimentarea Staţiei Spaţiale Internaţionale. Acestea sunt folosite o singură dată, apoi fiind lăsate să cadă în ocean. Cu toate acestea, tehnologia aceasta e scumpă şi presupune construirea şi folosirea unei asemenea componente de înaltă tehnologie o singură dată.

Compania lui Elon Musk a lansat o rachetă Falcon 9 în spaţiu, care a dus modulul Dragon spre Staţia Spaţială Internaţională. Dar una dintre problemele misiunilor spaţiale, care reprezintă un element important în cercetare, e că sunt foarte scumpe, iar utilitatea lor a fost contestată de mulţi politicieni din Statele Unite. Misiunea care a dus racheta care s-a prăbuşit ieri în spaţiu a fost a şasea din cele 12 comandate de către NASA, care nu mai foloseşte rachete proprii, din cauza reducerilor bugetare. Capsula Dragon a ajuns la Staţia Spaţială Internaţională, în timp ce modulul care a dus-o înspre spaţiu a explodat pe barjă.

Capsula Dragon, care duce provizii pe Staţia Spaţială

Argumentul financiar a fost explicat chiar de către SpaceX - o rachetă Falcon 9 ar costa 54 de milioane de dolari, în timp ce combustibilul folosit costă 200.000 de dolari. Dacă o rachetă ar putea fi refolosită, atunci zborul spaţial ar putea deveni mult mai accesibile. De asemenea, ar putea deschide drumul către zboruri de agrement.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu această viziune. Profesorul de economie Henry Hertzfeld, de la University of Washington, a declarat pentru "National Geographic" că preţul motoarelor reprezintă o treime din costul total al unei misiuni, iar refacerea acestora după un drum în spaţiu ar costa la fel de mult.

Cât de greu e să aterizezi o rachetă?

Foarte! "Să stabilizăm Falcon 9 în prima fază a reintrării în atmosferă e ca şi cum am încerca să echilibrăm un baston din cauciuc în mână, în timp ce afară e un uragan", au declarat cei de la SpaceX, înaintea primei încercări de aterizare pe barja special construită pentru acest scop.

După ce se separă de modulul Dragon, Falcon 9 are o viteză de 1.300 de metri pe secundă. Apoi, în timp ce racheta încă merge cu viteza sunetului, viteza este redusă la 250 de metri pe secundă. La apropierea de barjă, din partea inferioară a rachetei coboară patru piciore, folosite pentru amplasarea la sol. Acestea sunt mobile, aşadar pot fi mişcate pentru echilibrare de către inginerii SpaceX.

Spre deosebire de o barjă obişnuită, cea folosită de SpaceX se autoajustează pentru a putea să se poziţioneze perfect pentru venirea Falcon 9. 

De ce foloseşte  NASA rachete SpaceX sau Boeing?

NASA a renunţat la programul său de rachete pentru că, după modificările bugetare, şi-a concentrat fondurile pe misiunile viitoare, cum ar fi călătoria pe Marte. Dar, pentru că Staţia Spaţială Internaţională rămâne o prioritate a cercetătorilor, Agenţia americană a folosit o perioadă rachetele ruşilor - Soiuz, pentru a-şi trimite cei trei astronauţi în spaţiu. Totuşi, pentru a nu fi dependenţi de Rusia, americanii au oferit posibilitatea unor companii private să construiască rachete pentru transportul astronauţilor şi proviziilor. Astfel, SpaceX şi Boeing se ocupă de aceste lucruri. 

Racheta Falcon 9

NASA plătea 71 de milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis în spaţiu prin Rusia. Din 2017, americanii speră să trimită astronauţii doar prin companii private, momentan acestea ocupându-se de provizii. Pentru a dezvolta rachetele, Boeing şi SpaceX au primit aproximativ 500 de milioane de dolari finanţare fiecare. De asemenea, după ce au fost selectate, companiile vor primi 4,2 miliarde de dolari, respectiv 2,6 miliarde de dolari pentru certificarea rachetelor şi testarea acestora. 

Capsulele Boeing şi SpaceX vor fi refolosibile, adică vor ajunge în ocean şi vor fi refăcute pentru un nou zbor apoi. 

Programul spaţial NASA a fost împărţit în două. Zborurile în orbită joasă, cum sunt cele către Staţia Spaţială Internaţională, vor fi operate prin privaţi. Între timp, agenţia dezvoltă propria sa rachetă pentru distanţe foarte mari, care se bazează pe programul Apollo sau cel al navetelor spaţiale. Pentru acest program, numit Space Launc System, NASA va dezvolta rachete pentru misiuni către asteroizi, Lună sau chiar Marte.