Dacă ruşii (sovieticii) au fost pionieri în lansarea în cosmos a sateliţilor, a echipajelor umane şi zborurilor umane de lungă durată (în staţii spaţiale), americanii i-au ajuns repede din urmă reuşind să pună câţiva astronauţi pe Lună  (lăsaţi teoria conspiraţiei în pace - americanii chiar au aselenizat). 
  
 În schimb NASA, entitatea americană care se ocupă cu explorarea spaţială, a fost pionieră în explorarea interplanetară. Începând cu 1962 organizaţia a fost prima care a început explorarea fiecărei planete care compune sistemul nostru solar. În acest fel NASA a ajuns la un nivel de expertiză greu de egalat de celelalte puteri spaţiale. 
  
 Cea mai recentă misiune este New Horizons, sonda spaţială care va fi prima care va vizita planetă Pluto şi satelitul Charon cât şi centura de comete din jurul Soarelui denumită Kuiper Belt. Acest eveniment se va întâmpla pe 14 Iulie acest an când sonda va fi la cea mai mică distanţă de planetă. Da, Pluto a fost declasificata ca planetă dar sunt voci care militează pentru re-aducerea în familie. 
  
 Mai jos am alcătuit o mică retrospectivă a fiecărei prime misiuni către toate aceste planete. 
 
 

1962 Venus - Mariner 2 

 Venus a fost prima planetă explorată de oameni. 
 Sonda spaţială care a făcut asta posibilă a fost Mariner 2, construită de Jet Propulsion Laboratory (NASA) şi lansată de americani în 27 August 1962, sondă care a trecut pe lângă Venus în Decembrie 14 acelaşi an (34.000 km distanţă). 
  
 Misiunea principală a fost de a măsura, radiometric, temperatura lui Venus, având ca obiectiv secundar măsurarea câmpului magnetic interplanetar cât şi câmpului de particule încărcate electric. Până a ajunge în apropierea planetei sonda a mai efectuat măsurători ale "vântului" solar, un câmp de particule care sunt constant emise de soare. 
 Cu ajutorul lui Mariner 2 am aflat că Venus are nori groşi (care sunt reci) dar are o suprafaţă foarte fierbinte (în jur a 500 grade C - îndeajuns pentru a topi plumbul). 
 Din păcate sonda nu a avut camere foto/video la bord aşa că nu există nici o imagine a planetei Venus de la această misiune. 
  
 După terminarea misiunii Mariner 2 a rămas într-o orbită heliocentrică (în jurul Soarelui) până în ziua de azi (comunicaţiile cu sonda au încetat din 23 Ianuarie 1963).  
 E încă pe acolo pe undeva, mărturie a primelor misiuni spaţiale de studiere a sistemului solar. Poate cineva, cândva, mulţi ani în viitor, o va recupera şi o va pune într-un muzeu, la loc de cinste în galeria pionierilor roboţi fără de care explorarea spatilui interplanetar nu ar fi fost posibilă.
 
 

 

 

1965 Marte - Mariner 4 

 Lansată pe 28 Noiembrie 1964, Mariner 4 a ajuns în apropierea lui Marte pe 15 Iulie 1965. A fost prima sondă spaţială care a trimis acasă imagini a unei planete a sistemuluis solar (a avut cameră foto la bord). 
  
 Printre obiective au fost măsurători ale câmpurilor şi particulelor în spaţiul interplanetar din apropierea lui Marte şi de a testa capabilităţile în zborul interplanetar de lungă durată. În urma misiunii Mariner 4 am aflat că planeta Marte este o lume pustie, plină de cratere şi munţi, cu temperaturi de sub zero grade, iar faimoasele canale marţiene sunt de fapt canioane gigantice. De asemenea, datorită acestei misiuni s-a aflat mai multe despre navigaţia interplanetară (de exemplu, că e necesar ca o misiune care va amartiza va avea nevoie şi de rachete de frânare, nu doar de paraşute). 
  
 Misiunea s-a încheiat pe 21 Decembrie 1967. Sonda încă hoinăreşte spaţiul interplanetar. 
 

 
Prima imagine a planetei Marte

 

 

1973 Jupiter - Pioneer 10 

 A treia planetă a sistemului nostru solar care a fost explorată a fost giganticul Jupiter. 
 Pioneer 10 a fost lansată pe 3 Martie 1972 şi a ajuns în apropierea lui Jupiter pe 3 Decembrie 1973. Sonda nu a fost doar prima care a ajuns în apropierea lui Jupiter şi a zburat pe lângă dar şi prima care a părăsit sistemul nostru solar, pierzându-se pentru totdeauna în imensitatea spaţiului cosmic. De asemenea, a fost şi prima sondă spaţială care a traversat centura de asteroizi. Şi asta nu a fost tot: sonda a fost şi prima care a utilizat un generator termo-electric care a utilizat Plutoniu-238, material radioactiv care prin descompunere generează căldură care mai apoi e transformată în curent electric pentru aparatele de pe sondă. Dincolo de Marte celulele solare nu mai au eficienţa din cauza depărtării de Soare.  
  
 S-a studiat centura de asteroizi, vântul solar în apropierea lui Jupiter, radiaţiile emise de Jupiter cât şi razele cosmice, s-a fotografiat planeta. 
 Tot pe Pioneer 10 s-a amplasat o placă de aluminiu acoperit cu aur care are gravat un mesaj către eventualele fiinţe inteligente care ar găsi sonda, mesaj conceput de cunoscutul astronom Carl Sagan. 
  
 Comunicarea cu Pioneer 10 a încetat în 23 Ianuarie 2003 când se afla la peste 12 miliarde kilometri distanţă. 
 

 
Prima imagine a planetei Jupiter

 

Placa ataşată lui Pioneer 10 adresată eventualelor civilizaţii extraterestre

 

1974 Mercur - Mariner 10 

 Pe 3 Noiembrie 1973 sonda spaţială americană Mariner 10 a fost lansată spre Venus şi Mercur, Mercur fiind pentru prima dată în vizorul oamenilor de ştiinţă. 
 Această lansare a fost prima în care s-a utilizat tehnica "slingshot"-ului, adică sonda a folosit gravitaţia unei planete pentru a ajunge la o altă planetă (tehnică folosită mai târziu şi în alte misiuni spaţiale interplanetare). În acest caz Mariner 10 a vizitat întâi Venus (care a mai fost vizitată) şi de aici a făcut saltul înspre Mercur.  
 Mariner 10 a reuşit să facă primele fotografii ale planetei Mercur, să măsoare caracteristicile atmosferei, suprafeţei şi corpului planetei. De asemenea, ea a luat şi primele imagini ale planetei Venus, care fusese explorată înainte dar sonda de atunci nu avusese camere foto la bord. 
  
 Sonda fiind pe o traiectorie heliocentrică a reuşit să facă trei tururi ale planetei Mercur înainte ca misiunea să fie terminată datorită epuizării combustibilului de manevră. Ea este şi acum pe orbită în jurul Soarelui dar contactul cu ea a fost întrerupt în Martie 1975. 
 

 
Prima imagine a planetei Mercur
 

 

 

 

1979 Saturn - Pioneer 11 

 Pioneer 11, sonda care ne-a dat primele imagini ale stăpânului inelelor - planeta Saturn, a fost lansată în 6 Aprilie 1973. 
 Ea a studiat câmpul magnetic al planetei, măsurători ale temperaturii atmosferei cât şi a masei planetei dar şi a satelitului Titan, cercetări asupra sistemului de inele saturniene, cât şi diferite teste pregătitoare, mai ales zbor în planul inelelor, pentru misiunea sondelor Voyager care au urmat.  
  
 În 1995 comunicaţia cu Pioneer 11 a încetat, sonda fiind acum în afara sistemului solar indreptandu-se către alte constelaţii. Şi ea poartă un mesaj, gravat pe o placă, adresat eventualilor extratereştrii (acelaşi mesaj purtat şi de Pioneer 10). 
 
 
Prima imagine a planetei Saturn
 

 

 

1986 Uranus - Voyager 2 

 Voyager 2 (şi sora Voyager 1) au devenit sonde spaţiale iconice, reprezentative în explorarea interplanetară. 
 Lansate la scurt timp una după alta (Voyager 1 lansată cu câteva luni mai târziu în 1977) amândouă s-au îndreptat spre cele mai îndepărtate planete ale sistemului nostru solar. Voyager 1 a re-vizitat Jupiter şi Saturn şi datorită faptului că a fost oarecum deturnată de la traiectoria iniţială spre satelitul lui Saturn, Titan, sonda şi-a încheiat misiunea după vizitarea lui Saturn. La ora actuală Voyager 1 e obiectul făcut de om care e cel mai departe de Pământ, la 19,6 miliarde kilometri. 
  
 Voyager 2 a fost lansată pe 20 August 1977 şi a ajuns la Uranus pe 24 Ianuarie 1986, având o distanţă de planetă de 81.000 kilometri. Aici a descoperit câţiva sateliţi a lui Uranus şi a studiat atmosfera planetei (atmosferă cel puţin ciudată având în vedete că axa în jurul căreia se învârte planetă e aproape orizontală). A mai studiat, de asemenea, şi sistemul de inele (planeta are un sistem de inele foarte fîn). 
  
 După ce şi-a încheiat misiunea în jurul lui Uranus Voyager 2 a folosit forţa gravitaţională a planetei pentru propulsarea către planeta Neptun pe care a întâlnit-o în 1989. 
 
 
Prima imagine a planetei Uranus
 

 

1989 Neptun - Voyager 2 

 Aceeaşi sondă Voyager 2 care a vizitat Uranus a trecut pe lângă Neptun, la o distanţă de 4.800 kilometri, în August 1989. Oamenii de ştiinţă au redirectat sonda să viziteze şi satelitul lui Neptun, Triton. 
 S-au luat imagini, s-a studiat atmosfera şi magnetosfera planetei, s-au descoperit noi sateliţi şi un sistem de inele în jurul planetei. 
  
 La ora această Voyager 2 se apropie de spaţiul interstelar, fiind la o distanţă cu puţin mai mică decât a lui Voyager 1. 
  
 Voyager 1 şi 2 poartă de asemenea un mesaj către eventualele civilităţii extratereste, dar de date asta mesajele au fost înregistrate pe o placă de aur (mesajele cuprind muzică, saluturi în diferite limbi, sunete diverse de pe Pământ, imagini). 
 Peste 40.000 de ani Voyager 2 va ajunge la 1.7 ani lumină de steaua Ross 248 iar Voyager 1 va trece la 1.6 ani lumină de steaua Gliese 445. 
  
 Amândouă sonde spaţiale sunt în bună stare şi menţin comunicaţia regulată cu Pământul, la 47 de ani de la lansare. E de aşteptat ca amândouă să fie în stare să menţină acest contact aproximativ până în anul 2025 când bateriile de la bord, bazate pe generatoare termo-electrice care utilizează Plutoniu-238, se vor fi consumat. 
 

 
Prima imagine a planetei Neptun

 

Locaţia sondelor spaţiale care au ieşit sau sunt pe cale să iasă din sistemul solar

 

2015 Pluto - New Horizons 

 Şi am ajuns în anul de graţie 2015, când ultima planetă a sistemului solar, Pluto, va fi explorată în premieră. Acum ceva timp Pluto a fost declasificata ca planetă (şi pusă mai degrabă în clasa asteroizilor/planetoizilor) dar sunt voci care doresc să o readucă în familia planetară. 
  
 New Horizons a fost lansată pe data de 19 Ianuarie 2006 iar în data de 14 Iulie 2015 (adică în câteva zile) sonda va ajunge cel mai aproape de Pluto şi însoţitorul lui, Charon (12.500 km). Pe 14 Iulie NASA va încerca să transmită live online această întâlnire (cum a făcut-o cu multe alte misiuni spaţiale), misiunea având şi un website dedicat http://seeplutonow.com
  
 La acel moment New Horizons va încheia ciclul de 53 de ani de explorare interplanetară început cu Mariner 2. De acum încolo vom aprofunda cunoştinţele noastre despre sistemul solar (alte misiuni spaţiale au revizitat deja unele planete), despre noi înşine şi locul nostru în univers. Vom începe să vizităm aceste planete curând, în misiuni cu echipaj uman, prima planetă candidată fiind Marte. 
 Sonda va transporta cu ea înspre eternitate şi o parte din cenuşa descoperitorului planetei Pluto: Clyde Tombaugh (e pentru prima dată când se face aşa ceva). 
 Deşi pe 4 Iulie New Horizons a avut o mică problemă şi computerul de bord a trebuit să fie resetat (proces de durată având în vedere că sonda se află la 3.5 ore distanţă de Pământ - considerând viteza luminii) totul e pregătit acum pentru marea întâlnire. 
  
 După ce misiunea lui New Horizons se va fi încheiat sonda va fi a cincilea obiect făcut de om care va părăsi sistemul solar şi se va aventura în largul spaţiului interstelar (după ce va studia puţin si Kuiper Belt), alăturându-se lui Pioneer 10-11 şi Voyager 1-2.