Prima pagină din marele Internet: un sfert de secol de când trăim în WWW
0La finalul anului 1990, într-un birou de la CERN era deja gata prima pagină web. De-acolo avea să se nască ceea ce numim astăzi „Internet“.
Încă din 1989, la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare în domeniul Nuclear) din Geneva, Elveţia, se cerceta acest domeniu: internetul - o masă globală de dispozitive conectate între ele. Fizicianul britanic Tim Berners-Lee a gândit şi a creat prima pagină web cu ajutorul căreia el şi colegii săi puteau avea acces mai uşor la date, informaţii şi diverse documente. Aceastea avea link-ul de accesare: http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html şi o copie a ei încă mai este live şi astăzi.
Prima pagină web conţinea doar text, dar promitea acces la un univers de informaţii. În prezent, acea primă pagină web a dat naştere unor produse incredibile: Amazon, Google, Facebook, Skype şi WhatsApp, şi conceptelor precum eGuvernare, eCommerce. „Scopul acestei iniţiative este să ofere acces universal la un univers mare de documente”, acesta era scopul. Pagina a fost creată pe o staţie de lucru NeXT, produs al unei companii fondată de Steve Jobs.
Anul acesta, pe 18 iulie, a împlinit 23 de ani şi prima poză publicată vreodată pe un site. Aceasta prezenta o trupă de cântăreţe de la CERN, intitulată „Les Horribles Cernettes”. La acea vreme, Tim Berners-Lee, lucra la îmbunătăţirea web-ului astfel încât să suporte şi încărcarea de poze. Silvano De Genaro avea în calculatorul său Macintosh o copie a pozei în format .gif şi o edita în prima versiune de Photoshop. Berners-Lee a văzut fotografia şi a decis ca aceasta să fie prima încărcată vreodată pe o pagină web.
O captură cu ceea ce era web-ul în urmă cu un sfert de secol
Cum a ajuns România pe Internet, după comunism
România s-a conectat oficial la Internet pe 26 februarie 1993, domeniul „.ro" fiind recunoscut la nivel internaţional de către Internet Assigned Numbers Authority, entitatea care supraveghează alocarea adreselor de IP în toată lumea. Tot în 1993 s-a înfiinţat Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP). Prima carte românească dedicată acestui domeniu a fost editată în 1996 de Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială al Academiei Române (Mihai Drăgănescu - „L'Universalite ontologique de l'information").
De conectare, dar şi retehnologizarea României, sunt trei responsabili mai importanţi. Cu prieteniile lor aferente cu regimul, sau nu, după caz, aceştia sunt Unul este Vasile Baltac, inginer care a lucrat la dezvoltarea calculatorului românesc MECIPT-1, Marius Guran, primul director al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) şi Eugen Stăicuţ, un inginer suficient de deştept la vremea aceea ca să ajungă să vadă echipamentele şi planurile, după cum scrie VICE România.
În 1971, Marius Guran revine dintr-o călătorie de specializare în Statele Unite ale Americii, unde aflase, pentru prima dată, că două sau mai multe calculatoare pot face schimb de date între ele. Calculatoare aveau şi ei în România, aşa că au încercat să le conecteze. Echipa construită atunci avea să exprimenteze cu realizarea primei reţele de calculatoare din România în proiectul RENAC (n.r. - Reţeaua Naţională de Calculatoare) şi RENOD (Reţeaua Nodală de Comunicaţii).
În 1978, are loc un prim experiment reuşit, când calculatorul de la ICI şi cel de la Centrul Teritorial de Calcul Electronic din Constanţa au fost interconectate şi, evident, au transmis informaţii de la unul la altul. Totuşi, perioada anilor '80 avea să încetinească avântul României. O prezentare succintă a evoluţiei Internetului în România este disponibilă aici.
Contribuţia lui Tim Berners-Lee la Internetul de acum
Tim Berners-Lee a dezvoltat trei tehnologii prin care informaţiile puteau fi găsite şi împărtăşitemai uşor în reţeaua de computere interconectate. Prima dintre ele este URL-ul (Uniform Resource Locators), care este ca o adresă poştală pentru informaţie. Orice pagină web accesezi în prezent are un URL uşor de înţeles şi de scris tocmai pentru a le face uşor accesibile.
Altă tehnologie pusă la punct de fizicianul britanic este HTML (Hyper Text Markup Language), care reprezintă codul de care are nevoie un browser pentru a afişa text, grafice sau tabele. A treia invenţie este HTTP (Hypertext Transfer Protocol), cea mai utilizată metodă de accesare în Internet a informaţiilor păstrate pe servere din world wide web.
Totuşi, sistemul www nu trebuie confundat cu Internetul, deoarece cel din urmă desemnează întregul ecosistem de dispozitive interconectate, iar cel dintâi colecţia de site-uri. Termenul „internet" a fost introdus pentru prima dată în 1974. În prezent, un grup cunoscut sub denumirea World Wide Web Consortium (W3C) dezvoltă standarde comune pentru funcţionarea Web-ului.
Se încarcă comentariile...
