Misterele din jurul lui „Mark Zuckerberg de Rusia“

Pavel Durov, fondatorul Vkontakte în Munich, Germania FOTO Getty Image/Gulliver

Pavel Durov, fondatorul reţelei de socializare ruse VK, a evitat apariţiile publice după ce forţele de securitate l-au acuzat că a fugit de la locul unui accident de maşină. Între timp, un om de afaceri apropiat preşedintelui Putin a cumpărat jumătate din companie.

„Imaginaţi-vă că, în decurs de o lună, FBI a început să-l cerceteze pe Mark Zuckerberg pentru fugă de la locul accidentului, investitorii au pus în plan o preluare ostilă a reţelei Facebook, iar fondatorul dispare în mod misterios“, este exerciţiul de imaginaţie pe care-l propune „The Washington Post“, pentru că o astfel de situaţie are loc acum în Rusia.

Site-ul VKontakte, creat în urmă cu şase ani, are 46 de milioane de utilizatori activi zilnic, bucurându-se de o mare popularitate în Rusia, acolo unde este cunoscut sub numele de Facebook-ul rus. Modul în care VK funcţionează se aseamănă foarte mult cu Facebook. Pe VK, utilizatorii deţin pagini de profil, un perete, pot încărca fotografii şi afişa informaţii biografice precum oraşul natal, interesele sau orientarea politică. Există forumuri pentru discuţiile de grup şi un sistem prin care utilizatorii pot împărtăşi cu ceilalţi videoclipuri sau fotografii, însă, spre deosebire de Facebook, de cele mai multe ori, aceste materiale sunt pornografice sau piratate.

Tocmai din această cauză, guvernele străine, printre care şi Statele Unite, au cerut Rusiei desfiinţarea reţelei VK. Surprinzător, acest obiectiv se numără printre puţinele aspecte asupra cărora Rusia şi SUA au căzut de acord. Însă pentru ruşi motivul nu l-a reprezentat pirateria, ci faptul că după alegerile din decembrie 2011 VK a servit drept teren online de pregătire pentru protestele împotriva lui Putin.

La scurt timp, serviciul rus de securitate (FSB) a cerut site-ului VK să-şi închidă forumurile, ordin pe care Durov l-a refuzat. Un an mai târziu, în octombrie 2012, ministrul Comunicaţiilor a propus un proiect de lege prin care responsabilii cu furnizarea internetului ar trebui să blocheze sau să îngreuneze funcţioarea site-urilor aflate pe lista neagră a guvernului.

De aici, lucrurile devin neclare. La jumătatea lunii aprilie, omul de afaceri Ilya Sherbovich, apropiat al preşedintelui Putin, a încearcat o preluare ostilă a VKontakt, cumpărând 48% din acţiuni de la doi dintre partenerii fondatori ai organizaţiei, prin „mijloace clandestine“.

La sfârşitul aceleiaşi luni, detectivii au percheziţionat sediul central VK şi apartamentul lui Durov, confiscând unele dintre serverele site-ului. Căutarea, au motivat ei, a avut legătură cu incidentul din data de 5 aprilie, când o persoană aflată la volanul unui Mercedes alb a atins uşor un ofiţer de poliţie, plecând de la faţa accidentului. Ofiţerul nu a fost rănit şi, potrivit „Der Spiegel“, „nu există nicio dovadă că incidentul ar fi avut într-adevăr loc“.

Din acel moment, Durov nu a mai fost văzut în public şi nu a dat curs unei citaţii de la tribunal referitoare la accident. Însă el a transmis câteva mesaje utilizatorilor VK.

„Atâta timp cât sunt director general, nimic în ceea ce priveşte VK nu se va schimba în rău. Totul este în regulă. Pentru a schimba lucrurile în rău, trebuie să se confrunte în primul rând cu mine, iar acest lucru este imposibil prin mijloace legale“, a scris Durov.

Însă preluarea de acţiuni de către Sherbovich pune 88% din companie sub controlul unor acţionari care au legături indirecte cu Putin. Teoretic, ei au dreptul de a numi un alt director general şi să-l lase pe Durov fără drepturi, au declarat surse din interiorul companiei pentru „The Guardian“.