La Adevărul Live despre şansele pentru afacerile tech pornite în România: ţara etalon în domeniu este Estonia

Cât de uşor este să finanţezi un startup din domeniul tehnologiei? FOTO Shutterstock

Astăzi, la Adevărul Live, am vorbit despre afacerile tech în România şi am comparat mediul de aici cu cel din afară. Ne-au fost alături Monica Obogeanu, Bogdan Iordache şi Daniel Dragomir de la How to Web şi TechHub Bucureşti.

Cât de uşor este să-ţi finanţezi afacerea, dacă ai o idee în domeniul tehnologiei. How to Web, un eveniment deja cu tradiţie în Europa de Est, a lansat de curând MVP Academy, un program de preaccelerare pentru startup-urile din regiune. 

În perioada 30 aprilie – 17 mai echipele care dezvoltă produse inovatoare în domeniul tehnologiei pot aplica pentru participarea în program completând formularul de înscriere disponibil online la mvpacademy.co. How to Web MVP Academy se va desfăşura în perioada 2 iunie – 22 iulie la TechHub Bucharest şi va reuni 14 echipe cu potenţial din regiune.

Pe parcursul celor 7 săptămâni ale programului, cele 14 echipe finaliste vor participa la workshop-uri practice şi vor acumula competenţe cheie pentru un startup: noţiuni de business, finanţare, aspecte legale, dezvoltare de produs, storytelling, marketing, dezvoltarea de comunităţi, networking sau pitching. În plus, aceştia vor beneficia de sesiuni de mentorat şi vor avea ocazia să discute în mod direct cu specialişti şi antreprenori consacraţi la nivel local, regional şi internaţional.

Înregistrarea emisiunii este mai jos

Există şanse pentru afacerile tech pornite în România? 

Livetext

„În România, la cum e structurată industria, sunt foarte mulţi oameni angrenaţi în industria de outsourcing, iar noi am putea creşte calitatea celor deja implicaţi în industria de produs“, a spus Bogdan Iordache despre cum se prezintă piaţa din România. Cei mai mulţi nu sunt axaţi direct pe produs.

Unde sunt punctele slabe ale startup-urilor şi ce au nevoie să înveţe? „Noi spunem că ne pricepem la dezvoltare tehnologie, dar mai puţin la a o vinde. Aşa că învăţăm să o «împăturim» în produse. Ei trebuie să înveţe să facă modificările necesare şi să vândă“, a spus Monica Obogeanu.

„HowToWeb a strâns o reţea importantă de mentoring. Şi are contacte la multe acceleratoare din SUA şi Canada, alături de mulţi profesionişti. Iar în ultima vreme, din discuţiile cu ei, am descoperit că sunt în execution mode, vor să facă produsul. Totuşi, mă întreb când au timpul să vadă dacă fac bine, trebuie să intre şi într-un validation mode“, a mai spus Iordache. 

Care e traseul după preaccelerare

„Noi plănuim să îi punem în contact cu acceleratoarele de talie globală, asta pentru echipele care simt că au nevoie şi în continuare de ghidare. Iar acceleratoarele vin şi cu investiţii preliminare. De asemenea, pot alege să-şi continue singuri drumul, să plece pe piaţă. Noi asta ne dorim, să aibă produsul minim viabil, să afle de la clienţi cum e“, a mai spus Obogeanu.

„Rata de eşec e undeva la 90%, dar asta pentru că mulţi trec prin experienţa asta, renunţă, apoi revin şi mai încearcă. Anul acesta au avut succes UberVu şi DocTrackr. Cel din urmă a fost cumpărat pe 11 milioane de dolari, iar primul undeva sub 20 de milioane. Nu e rău pentru nişte antreprenori sub 30 de ani“, a spus Iordache.

Aceste exemple astea au mixul potrivit între execuţie şi învăţare, conexiune. Astfel, au reuşit să livreze un produs dezirabil şi de succes, consideră Iordache.

Vlad Andriescu a întrebat despre acele momente în care investiţiile din accelerare nu duc la un produs final. „În general, programele te pun în legătură cu piaţa. Şi sunt momente în care doi oameni iau decizii greşite, cei doi fiind cel care aplică şi cel care acceptă. Sunt momente în care nu vii cu produsul bun, nu îl prezinţi suficienţi de bine etc. Sunt echipe care nu aleg acceleratoarele în funcţie de cum le ajută, ci în funcţie de cine îi acceptă“, a completat Iordache.

Mentori la Startup Academy

Obogeanu şi Iordache au spus că mentori sunt dintre cei mai buni, atât din România, cât şi din afară, dar s-au concentrat mai ales pentru a acoperi toate cerinţele, cum ar fi nevoia unui startup axat pe robotică. Sunt puţine cereri, dar există şi atunci s-au uitat cine ar putea veni, cine ar putea oferi cea mai bună expertiză.

Iordache a spus că o problemă de care s-a lovit a fost semnarea de ND-uri, mai ales când oamenii au insistat că nu-i pot spune ideea până când nu semnează. Un ND (non-disclosure) presupune că nu vorbeşti despre produs, despre idee, despre obiectul asupra căruia s-a convenit până la un moment fixat de comun acord.

Daniel Dragomir a spus că mai degrabă ei nu fac programul, ci îl susţin, îi aduc la un loc pe cei implicaţi. „Tot ceea ce facem noi este să aşezăm lucrurile. Programul în sine e o expresie a comunităţii“, a spus el.

Analiză pe ţările din regiune

„Bulgaria are mai mult capital, despre Ungaria se poate spune la fel. În acelaşi timp, Bulgaria are o firmă foarte mare în zona de tech, la fel şi Serbia, iar Ungaria are Prezi şi încă o companie mare. Noi nu avem tipul acesta de companii, ci mult mai multe mici. Şi mai avem o dinamică mai interesantă. De departe, ţara etalon e Estonia“, a spus Iordache. 

„Ei au o cultură tehnică foarte bună, au conexiune bună la nivel de capital şi n-au prea multe produse de vândut celor câtorva milioane de locuitori. Aşa că trebuie să vândă din prima în afară. Fie că sunt produse nişate, fie că nu, ei încearcă din ziua I să le scoată în piaţa mare“, a caracterizat Iordache Estonia. Acolo, copiii învaţă programare încă din clasa I, au soluţie de eGuvernare şi multe alte astfel de structuri care să sprijine mediul.