Răzvan Rughiniş (stânga) şi Andrei Pitiş, doi dintre mentorii Innovation Labs. FOTO Arhivă Innovation Labs/Facebook

Andrei Pitiş de la Asocaţia Industriei de Software din România şi Răzvan Rughiniş, profesor de la Facultatea de Automatică au vorbit pentru „Adevărul“ despre educaţia în IT şi riscurile studenţilor din domeniu.

Andrei Pitiş şi Răzvan Rughiniş sunt mentori în proiectul Innovation Labs, unde 12 echipe de studenţi de la facultăţile tehnice vor intra într-un program de patru luni în care pot experimenta şi dezvolta o idee de produs cu ajutorul unor mentori cu experienţă din domeniul IT din România. Studenţii vor trece prin experienţa de dincolo de codul de programare, primind lecţii importante privind cultura antreprenorială şi paşii pe care trebuie să-i urmeze. Amândoi sunt profesori la Politehnica din Bucureşti şi au ocazia să vadă evoluţia studenţilor. Din primul an, când debordează de entuziasm, până la terminarea facultăţii, când înclină să aleagă calea uşoară.

Ce ar trebui să aducă Innovation Labs?

Andrei Pitiş: Ideea este să completăm tot ecosistemul antreprenorial din Tech să ajungem până la a avea startup-uri internaţionale. Ecosistemul pleacă de la facultate, unde este un pre-accelerator şi studenţii pot veni cu idei, le pot dezvolta, apoi sunt programele de accelerare care investesc în echipe care au trecut de faza de prototip, de idee, au ceva capabil pentru piaţă. Există apoi venture capital care investesc la nivelul următor şi apoi e ieşirea pe bursă unde se fac miliarde. La noi nu existau anumite bucăţi. Tech Angeles este primul care s-a inventat în România şi de care aveam nevoie să investească în startup-uri în fază incipientă, dar nu chiar în faza asta de studenţi.

Ce a existat în România?

Andrei Pitiş: Existau nişte fonduri de venture care voiau să investească, dar nu aveau în ce, nu erau suficient de mari. Eu, când am plecat din IXIA în 2010, am vrut să investesc în startup-uri româneşti şi n-am găsit, nu erau suficiente. Nevoia am văzut-o lucrând cu oameni din America, India, România, am observat faptul că ai noştri nu sunt cu nimic mai prejos, ei doar cred asta. E un complex de margine. Singura problemă e că îi văd pe foarte mulţi că au idei, că sunt creativi. Dacă ar fi avut curajul să încerce, unii dintre ei ar fi reuşit. Trebui să încerce. Nu riscă nimic, cei din facultate primesc şi bonusuri.

FOTO Arhivă Innovation Labs/Facebook

Cui îi este adresat programul?

Răzvan Rughiniş: Noi adresăm programul mai multor categorii de studenţi, începând cu master. L-am dus şi la anul III, iar dacă studenţii trec prin acest program de mentorat pe timpul verii, ar putea lua în calcul să îşi facă propria firmă. Am şi pornit programul „Practică la firma ta“, dar i-am lipsit de toată birocraţia propriu-zisă necesară pentru o firmă. Am vrut să treacă de la ideea de a scrie o simplă aplicaţie, la ideea de a avea un produs. Am vrea să nu fie angajaţi care implementează specificaţiile scrise de alţii, ci să-şi asume toate faţetele unui produs. La anul I începeam cu o întrebare: „Câţi dintre voi v-aţi gândit să începeţi munca la propria voastră firmă?“. La master, din 40 de oameni au ridicat mâna 5, iar entuziasmul mai mare a fost la anii mai mici.

FOTO Arhivă Innovation Labs/Facebook

Andrei Pitiş: La anul I am observat şi eu, dacă îi întrebi ce vor să facă, vor să schimbe lumea. Iar în anul V vor doar să se angajeze la Google.

Răzvan Rughiniş: E problema că dacă tu te vezi ca angajat, îţi închizi anumite oportunităţi.

Cât de dificilă este transformarea unui student în antreprenor?

Andrei Pitiş: Din ce am întâlnit până acum, există o problemă cu antreprenoriatul în Europa. Şi sunt documente europene care discută de ce există atât de puţini antreprenori în Europa şi cum pot fi crescuţi antreprenorii. E vorba de educaţie, cea europeană şi cea din State. Mai mult, în România mai sunt câteva motive: nu te lasă părinţii - dacă ai terminat o facultate grea, trebuie să-ţi iei un job bun -, educaţia de aici te învaţă că nu e bine să eşuezi, dacă ai dat-o-n bară, s-a terminat tot. Educaţia americană maximizează părţile bune. Dacă eşti bun pe o chestie şi pe-aia o faci, atunci poţi s-o măreşti foarte mult. Este o diferenţă de stil.

Problema societăţii în care ne aflăm este că tinerii sunt foarte obişnuiţi să consume şi foarte puţin să producă valoare. Consumă TV, aplicaţii, site-uri, reclame, etc. Foarte puţini sunt învăţaţi să producă. Evenimentul ăsta despre asta e vorba, de a produce valoare. De a avea curajul să produci ceva - dacă nu faci nimic, nimeni nu te atinge şi nu greşeşti. Singurul mod de a învăţa este să greşeşti.

Dar de ce neapărat antreprenor?

Andrei Pitiş: Pentru că eu vreau o ţară cu oameni bogaţi care să îmi plătească mie pensia, îmi spune într-o notă optimistă. Merită să rişti ca antreprenor, pentru că programarea se vinde la bucată. Poţi să-ţi alegi de unde vrei echipa, din India, din China, din România, în funcţie de proiect şi în funcţie de cât costă în fiecare ţară. La suprafaţă, pentru cel care investeşte, nu contează de unde vine. Dar, în fapt, contează, echipele sunt mereu altfel. Concurenţa e pe preţ. Deşi firmele cresc, profitul nu creşte. Acum pierd la Ucraina, la India, cei de acolo deja se laudă că nu plătesc taxe. Acum este momentul pentru firmele care produc pentru alţii să producă pentru ele unul sau două lucruri şi să le vândă la nivel internaţional. Ca să facă treaba asta, au nevoie de product manager - în România sunt foarte puţini. Ei poziţionează produsul în piaţă, ei văd de ce are nevoie un produs pentru a se remarca pe piaţă.

<strong>Mediile de azi în care pot activa oamenii de mâine</strong>

Dar războiul este câştigat sau pierdut la utilizatorul final. [...] Utilizatorii decid platforma câştigătoare. Andrei Pitiş

Ce i-aţi sfătui să aleagă, ecosistemul Apple sau cel al Google?

Andrei Pitiş: Toată tehnologia s-a mutat pe mobile. Android este mai răspândită, dar se fac mai puţini bani decât pe iOS. Depinde ce anume urmăreşti. Acum vor exista startup-uri cu dispozitive pe care le porţi.

Răzvan Rughiniş: Şi în toată piaţa asta nouă de tech este un domeniu în care merită să rişti, veniturile sunt colosale.

Ce ar putea alege, libertatea Android sau succesul App Store?

Răzvan Rughiniş: Contează foarte mult unitatea la care te raportezi, pentru că chiar dacă una are succes, antreprenoriatul se bazează pe foarte multe persoane din jur, cu care tu trebuie să interacţionezi. Dacă toţi prietenii tăi folosesc iPhone, să vii tu cu Android este dificil. În ceea ce înseamnă instrumente de dezvoltare, e mai uşor pe tot ce înseamnă Apple, este fundamentat mai bine ecosistemul. De aceea, aplicaţiile vin întâi pentru produse Apple, apoi sunt portate. Pe Android ai acces la sistemul de operare. Dacă vrei să faci optimizări şi fine tunning este mai bun ecosistemul. Pentru cei orientaţi spre open source, Android este cel mai potrivit.

Există alternative de luat în seamă?

Andrei Pitiş: Microsoft încă nu şi-a spus ultimul cuvânt pe piaţa mobilă. Ce văd acum sunt astea noi, Firefox OS care urcă. BlackBerry are o bază de utilizatori foarte loiali, îşi va păstra succesul.

Răzvan Rughiniş: Apple a crescut cu iPod şi iPhone, au fost fashion statements, nu technology stataments. Un motiv pentru care utilizatorii BlackBerry preferă dispozitivele cu taste, sunt loiali acestora pentru că au devenit un brand.

FOTO Arhivă Innovation Labs/Facebook

Andree Pitiş: Dar războiul este câştigat sau pierdut la utilizatorul final. Eu dacă fac o aplicaţie, trebuie să mă uit unde sunt utilizatorii mei. Utilizatorii decid platforma câştigătoare.

Este HTML5 soluţia la fragmentarea pieţei de aplicaţii?

Andrei Pitiş: HTML5 nu funcţionează la fel peste tot. Acum sunt mai multe încercări. Apple a câştigat oameni cu telefonul iPhone pentru că au fost foarte dedicaţi relaţiei dintre utilizator şi produs. Ce şi-a dorit Steve Jobs a fost ca totul să meargă aşa cum te aştepţi, interacţionezi direct cu conţinutul, nu cu ecranul. De aceea, aplicaţiile native vor rămâne multă vreme. Smartphone-urile de dinainte de iPhone nu aduceau o interacţiune simplă, erau tot felul de probleme şi de aceea erau privite ca dispozitive destinate celor din industria Tech. Jobs a făcut totul simplu.

Samsung lucrează la sistemul de operare Tizen. Este acesta un semn că nu are suficientă încredere în Android?

Andrei Pitiş: Android are nişte limitări de branding. Există o piaţă. Spre exemplu, ecranele inteligente din maşini. Pe piaţa asta, BMW vrea să scrie BMW, nu Android. Pe piaţa asta au vrut şi Nokia cu Intel să intre cu MeeGo. Este o piaţă care n-a fost încă adresată de Android sau iOS.

Noua modă este gadgetul pe care îl porţi, cum ar fi Google Glass. Este atât de bun pe cât sună în teorie? Ce probleme prezintă?

Răzvan Rughiniş: Discernământul la nivel individual nu funcţionează cum ne-am aştepta. Dacă s-ar da câte un hamburger pentru toate datele tale genetice, ar fi cozi la toate restaurantele fast-food din lume. Oamenii nu sunt consţienţi care este importanţa datelor lor. Este nevoie de o reglementare a ce pot să ceară companiile.

Oricum companiile trebuie să facă profit mergând până la limita legii, fără să o încalce. Nu e nimic rău, dar statul vine şi reglementează. Piaţa care reglează totul nu mai reglează totul - un client nemulţumit care distruge brandul a devenit un mit. Sunt două sisteme: cel american foarte puţin restrictiv şi cel european care vine cu foarte multe reglementări. Acum sunt unele norme europene importate şi în SUA.

Discernământul la nivel individual nu funcţionează cum ne-am aştepta. Răzvan Rughiniş

Despre programe gratuite, viitor şi giganţi

Open source este o filosofie sănătoasă?

Andrei Pitiş: Dacă nu exista Richard Stallman şi filosofia sa de open source, nu exista Linux, nu exista piaţă free software. Linus Torvalds a venit doar cu un kernel, iar proiectul GNU avea toate instrumentele necesare pentru a-l face să meargă. Apoi au venit mii de oameni şi l-au îmbunătăţit. La începutul anilor ‘90 era o lume dominată de Windows şi părea imposibil să existe altceva în afară de Windows. Şi Internetul s-a dezvoltat mulţumită Linux, iar toate firmele mari folosesc Linux - într-o formă sau alta. Şi n-ar fi existat fără Stallman şi filosofia sa. Acum, asta e adaptată la vremurile actuale de alţii. Dacă ne bazam pe Microsoft, Internetul nu s-ar fi dezvoltat aşa, Microsoft n-a crezut în Internet, dovadă şi greutatea cu care a lansat un browser.

Există companii-gigant care să nu poată eşua?

Andrei Pitiş: Companiile au succes cu nişte oameni care nu mai participă la viaţa ei. La Google, primele sute de angajaţi au plecat când au făcut bani, când a ieşit compania pe bursă. Apoi s-au reinventat. Dar nu poţi ţine nimic pe loc. Unele companii sunt în stare să plece de la zero, altele nu, Microsoft încearcă să revină, la fel şi Nokia, dar finlandezii merg mai încet. Oamenii creativi pleacă, iar compania ajunge să atragă oameni dornici de salarii, de venit, dar care nu simt neapărat nevoia să inoveze.

Cade sau nu cade „Mărul“ din copacul Tech?

Andrei Pitiş: Apple are cash în bancă şi asta e important, chiar dacă stuaţia pe bursă nu e sigură. Dacă vinde un investitor toate acţiunile - şi nu trebuie să aibă mai mult de 1-2% din tot -, preţul se poate prăbuşi la mai mult de jumătate per acţiune. Dar Apple nu are cum să pice cu adevărat, pentru că are bani. Acesta e şi un motiv de nemulţumire pentru unii investitori, vor ca banii să circule.

Cum va arăta lumea tehnologiei peste 10 ani?

Andrei Pitiş: Eu am trăit ultimii 10 ani şi nu puteam să fac vreo previziune. Am prevăzut că Linux va fi mare, dar nu chiar atât de mare (n.r.: ca Android). Am zis că Linux va preluat industria serverelor de la Windows, asta am prevăzut, dar altceva nu. Dacă luăm în calcul şi platformele mobile, Linux a depăşit Windows, dar în termeni de desktop şi laptop încă nu.

S-a tot speculat că discutând pe reţelele sociale scazi interacţiunea socială. Singurul pericol care mi se pare de viitor este în termeni de securitate, de confidenţialitate. Acesta e domeniul de urmărit pe parcursul următorului deceniu: securitatea. Şi dispozitivele din casă vor fi tot mai integrate, conectate între ele, iar interacţiunea dintre oameni va ajunge la un nivel nou, deşi n-aş şti să spun care va fi acesta.

FOTO Arhivă ROSEdu/Facebook