Dependenţa de alcool: o afecţiune cerebrală de 25 de milioane de euro

CNAS a rambursat în medie 1.537,6 lei pentru fiecare pacient dependent de alcool FOTO Shutterstock

Alcoolul constituie în prezent o ameninţare la nivel mondial şi în special la nivel european, fiind al treilea contribuitor major la mortalitate şi morbiditate. O mare parte dintre costurile atribuite consumului excesiv de alcool pot fi evitate prin măsuri de prevenţie, potrivit unui studiu recent realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS) împreună cu Lundbeck România.

Anul trecut, în România s-au înregistrat aproximativ 70.000 de cazuri externate asociate consumului de alcool (1,6 % din totalul spitalizărilor) şi peste 500.000 de zile de spitalizare aferente acestor cazuri. În ceea ce priveşte cazurile spitalizate, aproape jumătate au prezentat complicaţii: peste 73% au fost cazuri de boli şi tulburări ale sistemului hepatobiliar şi ale pancreasului şi circa 22% (15.574) au fost tulburări mentale organice induse de consumul de alcool sau droguri.

În 2012, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a rambursat pentru cazurile internate din cauza problemelor de sănătate cauzate de consumul de alcool, aproximativ 25 de milioane de euro. Valoarea medie rambursată per pacient internat a fost 1.537,6 lei.

Valoarea de 25 de milioane de euro a fost calculată pe baza tarifelor rambursate, nu pe costurile reale. Această sumă reprezintă doar o mică parte din costurile reale generate de consumul de alcool. Multiple categorii de costuri considerate relevante pentru costul total nu au putut fi identificate (de exemplu costuri ale asistentei primare şi ambulatorii, costuri ale asistentei de urgenţă, costuri aferente concediilor medicale sau costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool). 

De asemenea, studiul evidenţiază faptul că există multe tipuri de servicii care ar fi necesare pentru controlul consumului excesiv de alcool la nivelul populaţiei, însă aceste servicii nu sunt furnizate în prezent nici prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, nici prin programe de sănătate (servicii de prevenţie secundară pentru identificarea precoce a persoanelor alcoolice şi rezolvarea acestor cazuri înainte da apariţia bolilor sau a complicaţiilor asociate consumului de alcool).

Cercetările moderne au evidenţiat că dependenţa de alcool nu este un viciu, ci o afecţiune cerebrală, o tulburare mintală şi de comportament recunoscută medical şi una dintre cele mai frecvente afecţiuni mintale în Europa. Dependenţa de alcool prezintă o probabilitate crescută de evoluţie progresivă, tulburările asociate consumului de alcool fiind printre primele zece boli cu impact major la nivel mondial, având consecinţe grave asupra vieţii persoanei dependente de alcool şi a familiei sale.

”Strategiile terapeutice actuale, abstinenţa şi reducerea consumului dăunător de alcool oferă specialiştilor în domeniu soluţii de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale şi cognitive”, a declarat prof. dr. Doina Cosman, şef al Disciplinei de Psihologie Clinică, din cadrul Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” – Cluj-Napoca. 

Studiul a fost realizat în perioada mai - octombrie 2013.