INTERVIU Daniel David, psiholog: „Când facem cadouri, ne considerăm generoşi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Psihologul şi psihoterapeutul Daniel David (45 de ani) explică de ce împărţim daruri de Crăciun şi cum, uneori, alegerea acestora modifică relaţiile cu noi înşine şi cu ceilalţi. Aduce vorba şi despre felul în care s-au schimbat aşteptările unor oameni, privitor la cadouri, după căderea regimului comunist

De la Daniel David, profesor de psihologie clinică la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi director de cercetare al Institutului „Albert Ellis“ din New York, aflăm că autocontrolul emoţiilor ne poate ajuta să ne ţinem în frâu impulsul de a pleca de la cumpărături acasă, de Sărbători, cu o mulţime de sacoşe pline, printre altele, de cadouri. În plus, vorbeşte despre cum, în unele situaţii, darurile ne pot îndepărta, de fapt, de cei cărora le oferim. 

Weekend Adevărul“: În decembrie, oamenii cumpără cadouri, pe lângă alte produse. Cu atâtea liste, unii dintre ei ajung să se streseze. Cum ar putea să evite aceste emoţii negative?

Daniel David: Cadoul trebuie să fie înţeles aici ca ceva care vine în contextul social al Sărbătorilor, pentru a respecta anumite practici culturale şi pentru a întări anumite relaţii şi reţele sociale, dar care trebuie adaptat: aşteptărilor persoanei care îl primeşte; resurselor persoanei care îl oferă şi, în acelaşi timp, personalităţii celui sau celei care oferă. Dacă ştii şi combini raţional aceşti factori, atunci nu ai de ce să fii stresat. 

Pot clienţii să înveţe să ignore stimulii vizuali şi auditivi din centrele comerciale, astfel încât să nu îşi piardă controlul la cumpărături? 

Da, în condiţiile în care se autoreglează comportamental prin controlul mediului. Iar acest lucru se poate face, spre exemplu, cu ajutorul listei de cumpăraturi. Trebuie să mergi la cumpărături cu o listă prestabilită şi cu o sumă de bani care să acopere lucrurile notate. Nu cu mult mai mult. Apoi, autocontrolul emoţional este important, pentru că anumite stări emoţionale, pozitive sau negative, adesea cu activare fiziologică crescută, pot stimula interacţiunea cu mediul. Unii sunt sensibili la stimuli pe fondul emoţiilor negative şi, de exemplu, cumpără lucruri pentu a-şi genera emoţii pozitive care să anuleze emoţiile negative, ceea ce se numeşte întărire negativă. Alţii, pe fondul emoţiilor pozitive, cumpără, de exemplu, lucruri stimulaţi de emoţiile pozitive şi/sau pentru a le menţine, ceea ce este o întărire pozitivă.

Darurile, „antidot la stres şi depresie“

Cum ne ajută obiceiul de a oferi cadouri de Crăciun, dintr-o perspectivă psiho-sociologică?

În primul rând, ne ajută prin faptul că ne întăreşte reţeaua socială, iar această reţea este importantă pentru starea noastră de fericire, funcţionând ca un antidot la stres sau depresie. În al doilea rând, ne supunem astfel unor practici psihoculturale şi evităm discrepanţe generatoare de stres, precum: „Ar trebui să fac aşa, dar nu am făcut!“. Apoi, când facem cadouri ne vedem sau ne considerăm generoşi, iar această valoare, corespunzând cu modelul cultural-ideal, ne face să ne acceptăm mai uşor necondiţionat ca persoane şi contribuie astfel la starea noastră de bine. Unele persoane ar putea fi nemulţumite dacă nu au la dispoziţie un buget mai mare pentru cadouri.

Cum ar putea să depăşească aceste momente fără să simtă vină sau ruşine pentru că nu le pot oferi mai mult membrilor familiei, prietenilor sau colegilor? 

Când nu ai resurse pentru cadouri scumpe sau pentru cadori pe care ştii că şi le-ar dori cei din jurul tău, poţi găsi un cadou, fie acesta şi ieftin, care să arate, însă, implicarea ta şi, astfel, preocuparea ta faţă de persoana căreia doreşti să i-l oferi. În unele cazuri, de unde vine nevoia de a dovedi afecţiunea prin cumpărarea mai multor daruri pentru aceeaşi persoană sau prin cheltuirea unei sume mari de bani?

Uneori, poate să fie o realitate, iar persoana respectivă chiar să aştepte asta, iar în consecinţă, tu încerci să-i satisfaci aşteptările. Uneori, însă, poate să fie o percepţie greşită a noastră şi, de aceea, este bine să verificăm.

E mai potrivit să îi întrebăm pe cei apropiaţi ce cadou şi-ar dori, în loc să le facem o surpriză 

şi poate să îi dezamăgim?

Da, cel mai bine este să le combini pe cele două: cadoul dorit să vină şi ca supriză! Poţi afla ceea ce îşi doreşte indirect, fără să-l întrebi pe celălalt exact, deoarece întrebarea directă anulează efectul surprizei.

„Nu conţinutul contează, ci cum îl aştepţi“

În ce situaţii ar putea cadourile să îi îndepărteze pe oameni în loc să îi apropie, din punct de vedere emoţional? 

Dacă cel care primeşte cadoul simte că i l-ai dat ca să-l determini să îţi ofere ceva în schimb, apare reactanţa psihologică, care îndepărtează oamenii. Cadoul trebuie să fie perceput de cel sau cea care îl primeşte ca ceva pe care îl merită şi pe care ţie îţi face plăcere să i-l dai.

Pentru că v-aţi născut în anii ’70, vreau să vă întreb dacă, în ce priveşte oferirea darurilor, aţi făcut vreodată comparaţii între perioada de dinaintea Revoluţiei şi cea postcomunistă. Cum s-au schimbat dorinţele oamenilor?

Aşteptările oamenilor se adaptează condiţiilor. În cele mai multe familii, condiţiile fiind mai vitrege atunci – m-am născut în 1972 –, oamenii se aşteptau la mai puţin, în comparaţie cu astăzi, dar simţeau că primesc la fel de mult. Asta pentru că „mult“, psihologic, nu însemna mult ca şi conţinut, ci mult în potrivirea dintre ce aştepţi şi ce primeşti. Aşadar, sub aspect de conţinut, există diferenţe – astăzi conţinuturile sunt altfel şi/sau mai scumpe, dar câştigul psihologic este cam acelaşi.

Care este cea mai pregnantă amintire pe care o aveţi în legătură cu un cadou primit de Crăciun? 

Nu cadoul mi-a rămas în minte – eventual, îmi amintesc bananele şi portocalele, care erau rare şi scumpe pe vremea copilăriei mele –, ci evenimentul: dimineţile de Crăciun pline de zăpadă la bunici, în zona Ţării Codrului, şi fuga spre brad pentru a vedea ce am primit. Indiferent ce găseam, eram mulţumit, pentru că, asa cum am spus, de mic m-am obişnuit că nu conţinutul contează, ci modul în care îl aştepţi, primeşti şi interpretezi. 

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite