De ce tot mai mulţi tineri fac atac cerebral. Mic ghid pentru un creier sănătos

Creierul „bombardat“ cu informaţii vizuale în defavoarea cuvântului se reorganizează şi ne pune în pericol FOTO: Shutterstock

România se situează printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte incidenţa bolilor vasculare cerebrale. Vârsta la care apar aceste probleme a scăzut dramatic. Stă în puterea noastră să reducem aceste riscuri, fiindcă stilul modern de viaţă este una dintre cele mai importante cauze.

Contextul din România este, în continuare, dificil pentru persoanele care au suferit un accident vascular cerebral (AVC). „În condiţiile în care în Austria, dacă se produce un AVC în orice colţ al ţării, persoana afectată ajunge în 90 de minute într-un centru de urgenţe nerovasculare, noi nu avem centre funcţionale. Nu ai unde să ajungi. Ca să mai discutăm şi cum să ajungi e o altă problemă“, subliniază profesorul doctor Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România şi una dintre gazdele celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care a avut loc zilele trecute la Bucureşti, şi al Şcolii de Vară de Neurologie, care are loc între 30 iunie şi 4 iulie la Eforie Nord.

Ceea ce putem face noi înşine pentru a nu ajunge în acest context este să prevenim astfel de accidente, al căror număr a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 40 de ani. Hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, nivelul crescut de colesterol şi de alte substanţe (cum este homocisteina) în sânge alcătuiesc tabloul de risc al tinerilor care pot suferi un atac cerebral.

Amputarea afectivă din cauza internetului

Accesul de la vârste foarte fragede la computer, la smartphone şi la tabletă duce la deformări ale creierului care încearcă să se adapteze la cerinţe. „Copiii de azi sunt, poate, mai pricepuţi la probleme tehnice, dar amputarea afectivă prin lipsa comunicării cu părinţii şi cu semenii are consecinţe pe termen lung“, este de părere specialistul.

Principala recomandare pentru părinţi pentru a preveni problemele la nivelul creierului care apar în timp din cauza cantonării în zona tehnologiei şi internetului în defavoarea exprimării prin cuvinte şi a interacţiunii umane este de a comunica cu copiii. „Ca părinte, cel mai simplu factor de prevenţie este să vorbeşti cu copiii, să nu-i laşi în faţa televizorului sau cu tableta în mână pentru ca tu să-ţi faci treaba mai departe“, recomandă prof. dr. Mureşanu.

Radiaţiile, nocive pentru creier

Abandonul exclusiv imaginii, un fenomen în rândul persoanelor tinere, este, de fapt, un factor aproape sigur de risc pentru afecţiunile creierului de mai târziu. De altfel, acesta, asociat cu ceilalţi factori care vin „la pachet“ – sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, timpul redus pentru propria persoană şi pentru odihnă propriu-zisă – este una dintre cauzele incriminate pentru numărul crescut al afecţiunilor creierului la persoane din ce în ce mai tinere (sub 40 de ani).

De altfel, toate echipamentele electronice, de tipul tabletei, telefonului mobil, computerului şi televizorului, emit radiaţii. „Câmpurile care ne ajută atât de mult în comunicare sunt aparent creatoare de probleme. De fapt, orice factor de mediu, după o anumită limită, poate deveni nociv. Iar primele semne sunt durerile de cap, iar apoi, anxietatea, stările depresive şi aşa mai departe“, precizează specialistul.

Scrisul şi cititul, cele mai importante strategii pentru creier

Într-o lume a instrumentalizării omului, cele mai la îndemână strategii pentru a ne menţine creierul sănătos cât mai mult timp sunt cititul şi scrisul de mână.

„Mai puţin va suferi de demenţă o persoană care citeşte în fiecare zi măcar ziarul decât una care nu citeşte deloc. Tinereţea mentală este menţinută de citit, pentru că cititul activează anumite circuite în creier, te face să-ţi pui nişte întrebări, stimulează partea cognitivă şi partea de evaluare. Te îndeamnă să iei o atitudine critică, în sensul neurofiziologic“, completează prof. dr. Dafin Mureşanu.

Desigur, este esenţial să ne păstrăm şi activitatea fizică: cel puţin 30 de minute de mişcare, în limita posibilităţilor, de trei ori pe săptămână. 

Citeşte şi:

VIDEO Cu toţii avem un calmant natural în creier. Cum îl putem activa atunci când avem nevoie

Se ştia deja de mult timp că în creier se secretă o serie de substanţe care stimulează starea de bine. Dar oamenii de ştiinţă au descoperit recent că avem şi puterea de a combate anxietatea şi stresul, care se datorează unei alte substanţe naturale produsă în creier, efectul fiind indentic cu acela al diazepamului, de exemplu.

Pierderi de memorie? De vină ar putea fi herpesul

Banalul herpes ar putea provoca tulburări cognitive şi probleme de memorie. Cu cât anumite virusuri sau bacterii sunt mai răspândite în corp, cu atât riscul de afectare a unor zone din creier este mai mare, susţin specialiştii americani.

Suntem manipulaţi ce să cumpărăm. Prof. dr. Leon Zăgrean, neurocercetător: „În societatea actuală domină creierul subuman“

Creierul uman are trei componente, spune românul care a adus domeniul Neuroştiinţe în ţară: una comună inclusiv reptilelor, una mai evoluată, instinctuală, la nivelul mamiferelor şi una specifică fiinţei umane. În ultima vreme, se exploatează cel mai mult latura instinctuală.