Apoi, israelienii au început să introducă, în mod serios în cadrul lor de cercetare şi psihoterapie, programe pentru cei care sufereau de frica de a se urca în autobuze din pricină că ele ar putea exploda (o realitate politică tristă în Orientul Mijlociu).

După atacurile din 11 septembrie 2001 şi cele de la metroul londonez din 2005, tot mai mulţi oameni au început să aibă ori fobie de a se urca în avion sau clădiri înalte ori de a circula cu metroul şi cu trenul. Fobiile lor au devenit anxietăţi generalizate cu atacuri de panică şi, astfel, aceşti oameni, în contextul unor realităţi politice reale şi crude au dezvoltat multe patologii. Medicaţia psihiatrică este o soluţie de moment, dar ea nu poate schimba felul în care gândesc oamenii sau cum percep ei realitatea. De aceea, ştiinţa (în acest moment se găsesc ochelari pentru realitate virtuală fabricaţi de HTC, Google, Facebook, Samsung Galaxy etc. cu scop recreativ) a venit în întâmpinarea nevoilor specialiştilor din domeniul psihologiei.

Cum psihoterapia nu poate rămâne aceeaşi de acum 100 de ani, multe curente psihoterapeutice şi mai ales acei psihoterapeuţi care îşi doresc rezultate rapide şi eficiente au văzut în această dezvoltare a tehnologiei o oportunitate de a introduce beneficiile tehnologice în psihoterapie.

Realitatea Virtuală, o colecţie de tehnologii

Realitatea Virtuală procură un mediu sigur pentru clienţii expuşi situaţiilor fobice fără ca aceştia să îşi piardă confidenţialitatea sau să existe riscul siguranţei personale. Astfel, mediul virtual permite clientului să experimenteze diverse situaţii anxiogene pentru el în mediul sigur şi confortabil al cabinetului psihoterapeutului. Prin explorare, clientul poate retrăi multe dintre elementele semnificative asociate cu ea şi să le facă disponibile pentru o reorganizare din perspectiva lui.

Aceste noi aspecte ale mediului clinic pot fi integrate pentru a îmbunătăţi abordările psihoterapeutice actuale. Aşa cum au arătat Opriş et al (2011) într-o meta-analiză privind expunerea la realitatea virtuală în cazul tulburărilor de anxietate, terapia prin realitate virtuală a avut un impact puternic asupra situaţiilor de viaţă reale.

Realitatea Virtuală este o colecţie de tehnologii care permite oamenilor să interacţioneze eficient cu o bază de date computerizată 3D, în timp real, folosind simţurile lor naturale. Ce deosebeşte, însă, Realitatea Virtuală de alte medii de comunicare moderne este simţul prezenţei, un fenomen neurospihologic, descris ca un sentiment de a fi, de a trăi într-o lume care există în afara propriului sine.

Deşi în majoritatea cazurilor, asistarea psihoterapeutică cu ajutorul realităţii virtuale este o terapie deosebită pentru că ea nu este nici în practică şi nici în imaginaţie, ci într-o realitate virtuală (în virtuo) care afectează felul în care clientul îşi raportează experienţele emoţionale la prezent, şi deci care poate fi folosită de către orice psihoterapeut care îşi doreşte rezultate în cabinet.

Deşi Realitatea Virtuală în psihoterapie are aplicaţii în mai multe domenii clinice (relaxare şi meditaţie), ea are rezultate excelente în fobii (Parsons, 2003), stresul post traumatic (Riva et al, 2003), alcoolism (Lee at al, 2007) sau chiar tulburări de alimentaţie (Garcia et al, 2013).

Rezultate reale în urma studiilor clinice

Târţ (1990) a descris realitatea virtuală ca fiind un model de conştiinţă care oferă posibilităţi interesante pentru dezvoltarea unui diagnostic clinic, inductiv sau psihoterapeutic. Rothbaum et al (2003) au găsit că în cazul stresului post traumatic a fost obţinută o diminuare a simptomelor în proporţie de 15% - 67% după numai 6 luni de tratament. În cazul fricii de avion,  20% dintre clienţii care au folosit tehnica imageriei, 80% dintre cei care au folosit tratament cu RV şi 100% dintre cei care au folosit atât RV, cât şi biofeedback au fost capabili să zboare din nou cu avionul după 8 săptămâni de terapie. O serie de studii germane ale Universităţii din Wurzburg au arătat eficacitatea RV: chiar şi expunerea pe termen scurt la RV într-o singură sesiune este folositoare în a trata frică de avion.

Aceste psihoterapii au ajuns şi în România ele efectuându-se în prezent în cadrul clinicii de diagnoză şi psihoterapie personalizată din Bucureşti ID Therapy.