Încă un motiv să citim: o carte bună modifică pe termen lung activitatea cerebrală
0
Un dramaturg britanic spunea odată că „cititul este pentru minte ceea ce e sportul pentru corp“. Nimeni nu s-a îndoit de afirmaţia lui, mai ales acum când studiile au demonstrat că cititul unui roman poate produce schimbări substanţiale în creier, chiar dacă pentru doar câteva zile.
„Poveştile ne modifică viaţa şi, în anumite cazuri, chiar definesc o persoană“, declară Gregory Berns într-un comunicat de presă. El este cercetătorul-şef în cadrul unui experiment care a examinat cum efectele citirii unui roman încă sunt vizibile în creier chiar şi la câteva zile după terminarea lui, notează „Headlines & Global News“ (HNGN).
„Am vrut să înţelegem cum aceste poveşti îţi intră în minte şi cum se manifestă acolo“, continuă Gregory Berns, directorul Centrului pentru Neuropolitică de la Universitatea „Emory“, Atlanta, SUA.
În cadrul experimentului, profesorul Berns şi echipa lui au testat 21 de studenţi ai Universităţii „Emory“, timp de 19 zile consecutive. Participanţilor li s-a spus să citească romanul „Pompeii“, un thriller din 2003 al scriitorului Robert Harris, bazat pe evenimente reale, atunci când Vezuviul a erupt în Roma Antică. Cercetătorii au spus că au ales acest roman deoarece are un ritm foarte alert. „Cartea descrie evenimente reale într-un mod fictiv, dar dramatic. Era foarte important pentru noi ca romanul să aibă o linie narativă puternică“, spune profesorul Berns.
În primele dimineţi, scanările prin Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) ale creierului participanţilor s-au făcut cu ei în stare de repaus. Apoi li s-au dat nouă secţiuni ale romanului, de aproape 30 de pagini fiecare, pentru a fi citite de-a lungul a nouă zile.
Subiecţilor li s-a spus să citească câte o secţiune pe seară şi să se prezinte în laborator a doua zi dimineaţă. Participanţilor li s-au pus întrebări din text pentru a se verifica faptul că citesc, cu adevărat, secţiunile desemnate. După verificare, s-au făcut scanări ale creierului lor tot în stare de repaus (adică fără să citească în timpul RMN-ului).
Atunci când au terminat de citit toate cele nouă secţiuni ale romanului, participanţii s-au reîntors pentru analize timp de alte cinci dimineţi. În cortexul temporal stâng al creierului, cel asociat cu receptivitatea pentru limbaj, s-a observat o creştere a conectivităţii.
„Chiar dacă participanţii nu citeau romanul atunci când se aflau în aparatul RMN, ei demonstrau această activitate intensă. Noi denumim această conectivitate crescută „activitate umbră“, aproape ca o memorie a unui muşchi“, spune profesorul Burns.
Citeşte şi:
„Păcat că a citit atât de mult, că nu se descurcă deloc în viaţă“. De câte ori ai gândit astfel despre cineva, ai intuit, de fapt, că persoana respectivă stă mai prost la capitolul inteligenţei emoţionale decât la cel al IQ-ului.
Lucruri simple care te fac fericit
Fericirea este foarte interesantă, mai ales că fiecare are o idee diferită despre ce reprezintă. Pentru unii înseamnă o carte bună citită la gura sobei într-o seară de iarnă, pentru alţii înseamnă călătorii nesfârşite în toate colţurile lumii, şi pentru toţi, poate, zile luminoase petrecute alături de cei dragi. Aşa că, normal, cu toţii suntem obsedaţi de fericire. Ce putem face să fim mai fericiţi?
Empatia, o abilitate dobândită prin lectură
Cărţile de ficţiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur şi să ne adaptăm mai uşor la diverse situaţii de viaţă, arată cele mai recente studii psihologice.
Vrei să ai o minte ascuţită şi sănătoasă? Citeşte o carte!
Într-o lume a ecranelor de tot felul, este foarte simplu să uiţi plăcerile simple, cum ar fi să te înveleşti într-un pled şi să citeşti o carte bună în lumina veiozei. Însă, adevărul este că cititul unei cărţi nu este doar recreativ sau o temă la orele de literatură. Studii recente sugerează că o carte îţi întăreşte mintea, te calmează, reduce depresia şi chiar întârzie apariţia simptomelor bolii Alzheimer.
Se încarcă comentariile...
