„Despre câte boli cronice putem spune, la ora actuală, că sunt vindecabile? Despre foarte puţine! Iar una dintre ele este hepatita C“, a subliniat conf. dr. Liana Gheorghe, şefa Secţiei III a Departamentului de Gastroenterologie a Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic, din cadrul Institutului Fundeni.

Cu toate acestea, în România, în prezent, accesul la tratamentul curativ al bolnavilor cu hepatită C este extrem de limitat. „În România, 3,23% din populaţie este infectată cu virusul hepatitic C, adică 633.080 de oameni, după cum a arătat Studiul Naţional Multicentric. Din aceştia, am tratat doar 40.000 de bolnavi. Practic, este vorba despre 6,3 pacienţi din 100“, a completat conf. dr. Liana Gheorghe, în cadrul evenimentului de lansare a Cartei Albe a Hepatitei în România.

Protocol între Ministerul Sănătăţii şi pacienţi

Odată cu lansarea strategiei naţionale propusă autorităţilor de către pacienţi sub forma Cartei Albe, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a semnat un protocol cu Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, şi cu Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

„România are o problemă cu hepatita C, cum are şi cu multe altele. Conştientizând că aceasta există, împreună putem găsi soluţia. Întâlnirea de astăzi este un pas în identificarea priorităţilor pentru a veni în sprijinul pacienţilor“, a declarat Nicolăescu.

Tripla terapie, speranţa pentru cei 600.000 de bolnavi

Tratamentul oferit şi-aşa unui număr prea mic din pacienţii cu hepatită C din România are şi o eficienţă redusă, mulţi dintre ei nerăspunzând la terapie, aşa cum este şi Dorina, una dintre femeile din filmuleţul de mai jos.

În plus, după ce îndură nenumăratele efecte secundare ale terapiei cu interferon pegylat şi cu ribavirină, „de la hipotiroidie urâtă, căderi de păr, la poliartrită şi la alte reacţii adverse urâte“, după cum povesteşte Elena, în multe situaţii, apar recăderile.

„Eficienţa tratamentului administrat celor 40.000 de bolnavi de hepatită C până în prezent este de numai 50%“, precizează conf. dr. Liana Gheorghe.

Cu toate acestea, de aproximativ doi ani există o speranţă: tripla terapie, cu eficienţă foarte mare şi care creşte considerabil şansele de vindecare ale unor bolnavi care altfel se îndreaptă cu paşi repezi către ciroză, cancer hepatic, transplant sau chiar către sfârşitul vieţii.

Tripla terapie constă în administrarea de interferon pegylat, ribavirină şi boceprevir sau telaprevir. Introducerea boceprevirului sau telaprevirului alături de celelalte două medicamente care se administrau şi până în prezent reprezintă, din 2011-2012 noul standard de tratament al hepatitei C în mai multe ţări din Uniunea Europeană şi în SUA, potrivit specialiştilor.

Aproximativ 500 de români au primit tripla terapie gratuit

În cadrul unor granturi oferite de firmele producătoare ale celor două medicamente noi, aproximativ 500 de pacienţi cu hepatită C au primit tripla terapie în 2011-2012, potrivit Marinelei Debu, preşedintele APAH-RO şi blogger adevarul.ro.

„Din practica reală cu boceprevirul, am constatat un răspuns foarte bun la tratament la toate categoriile de bolnavi cu hepatită C. Am administrat tripla terapie unor bolnavi cu vârsta medie de 52 de ani, precirotici şi cirotici şi, după 24 de săptămâni, am obţinut o eficienţă a tratamentului de 86%. De altfel, aceste medicamente au adus un salt uriaş, de peste 30 de procente în eficienţa tratamentului“, a explicat conf. dr. Liana Gheorghe.

Costul terapiei, mai mic decât costurile complicaţiilor bolii

Boceprevirul şi telaprevirul nu sunt asigurate în prezent de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar bolnavii nu-şi pot permite costurile acestor tratamente.

Totuşi, pentru statul român, ar fi mai avantajos să asigure gratuit tripla terapie decât costurile pe care le implică spitalizările frecvente ale bolnavilor cu hepatită C, pensionările premature pe caz de boală sau chiar transplantul hepatic, arată dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice din România.

Implementarea strategiei recomandate de pacienţii cu hepatită C autorităţilor ar însemna o investiţie de 347,1 milioane de lei în primul an, potrivit dr. Sorin Paveliu. „Această sumă nu este cu mult mai mare decât cea investită în prezent şi ar permite un control mai bun al bolii“, subliniază specialistul. Investiţia în patru ani s-ar ridica la 1,97 miliarde de lei. Din total, aproape 93% din sumă sunt bani alocaţi tratamentului antiviral, potrivit ghidurilor terapeutice.