Cum să gestionăm corect infecţiile respiratorii la copii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

CRIZĂ Perioada pe care o traversăm este una de circulaţie maximă a virusurilor. Este anotimpul în care organismul iese din iarnă cu un sistem imunitar nu foarte solid, copiii fiind cei mai expuşi infecţiilor respiratorii, mai ales cei din colectivitate. Aceste infecţii se pot complica, ducând, cel mai adesea, la pneumonii, la bronhopneumonii, la sinuzite sau la otite

O răceală, două, trei. Exasperant de multe. Părinţii care au copii la creşă sau la grădiniţă trebuie să facă faţă în această perioadă unui stres suplimentar şi să-şi rezerve timp pentru a-i duce pe cei mici la medic. Aceasta pentru că anotimpul pe care-l traversăm este unul de maximă circulaţie a virusurilor, iar copiii sunt cei mai expuşi infecţiilor, având un sistem imunitar mai fragil. Infecţiile respiratorii reprezintă principala cauză de îmbolnăvire şi mortalitate în întreaga lume, afirmă medicul Mihaela Bălgrădean, prof. dr. în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“,  medic primar pediatru la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S.Curie“ din Bucureşti. „Sunt responsabile de unul din cinci decese la copilul sub vârsta de 5 ani şi reprezintă cel mai frecvent motiv de vizite medicale şi internări, în special la copilul de vârstă preşcolară“, adaugă profesoara universitară.

Principalii germeni din acest sezon

„Infecţiile acute respiratorii sunt de două feluri: de căi aeriene superioare – aceasta înseamnă nas, gât, laringe şi trahee, şi de căi aeriene inferioare, adică bronşiolite şi pneumonii“, spune conf. dr. Monica Luminos, medic primar pediatru, şefa Clinicii de Boli infecţioase copii de la Institutul Naţional de Boli infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ din Bucureşti.

Aceste infecţii respiratorii pot fi determinate de mai mulţi germeni: virusuri, bacterii, microroganisme atipice. „Referitor la virusuri, cele mai frecvente sunt virusurile gripale, paragripale, adenovirusul şi virusul sinciţial respirator. Dintre bacterii, cel mai frecvent implicate sunt haemophilus influenzae – care poate să determine infecţii respiratorii de căi superioare, pe lângă celelalte bacterii care intervin în anumite circumstanţe – cum ar fi streptococul, stafilococul, care pot determina infecţii ale căilor respiratorii inferioare. Pneumococul este unul dintre cei mai importanţi germeni care pot să determine pneumonii lobare. Dintre microorganismele atipice, aş menţiona chlamydia şi mycoplasma“, detaliază conf. dr. Monica Luminos.

În sezonul rece, infecţiile virale sunt foarte frecvente. „Şi, dintre ele, sunt virusurile gripale, adenovirusurile şi virusul sinciţial respirator (n.r. – principalul agent patogen al căilor respiratorii la sugari şi cauza principală a afecţiunilor căilor respiratorii inferioare la copiii mici). De exemplu, în perioada aceasta, avem gripă şi infecţii cu virusul sinciţial respirator. De cele mai multe ori, sunt chiar combinaţii între cele două. Cel puţin la nivelul Bucureştiului, este epidemie de gripă. La nivelul ţării sunt focare epidemice. Şi atunci, e normal ca infecţiile de tract respirator cele mai frecvente să fie date de virusul gripal“, mai spune conf. dr. Monica Luminos. Cel mai tânăr pacient cu gripă din această iarnă a fost un bebeluş de două săptămâni. „Cu gripă de la tată care a îmbolnăvit-o pe mamă şi apoi copilul. Şi gripă confirmată B.“

Alt microorganism care circulă acum este virusul varicelo-zosterian. „Avem încă foarte multe cazuri de varicelă. Celelalte virusuri respiratorii sunt mai puţin implicate acum. Poate, dacă vreţi, într-un procent mai mare acum adenovirusul“, mai spune conf. dr. Monica Luminos.

„N-am mai văzut de 40 de ani un pneumococ aşa de rezistent“

Complicaţiile în cazul infecţiilor respiratorii sunt date fie de virusul ca atare, ca în cazul pneumoniei gripale, laringitei sau crupului gripal. „Pacientul nu mai poate să vorbească, tuşeşte foarte rău – şi avem multe cazuri de laringită gripală. Encefalita gripală e una dintre cele mai severe complicaţii. Sau poate să apară o complicaţie prin suprainfecţie bacteriană“, detaliază conf. dr. Monica Luminos.

Aceasta pentru că virusul gripal, în primul rând se multiplică în epiteliul căilor respiratorii şi distruge celulele epiteliale de la acest nivel. Distrugându-le, nu mai există apărare antibacteriană pentru bacteriile pe care noi le avem în mod normal în nas, în gât, în trahee. „Noi suntem colonizaţi, cum s-ar spune. Nu suntem sterili, asta trebuie să înţeleagă foarte multă lume. Noi avem pneumococ în căile respiratorii, putem avea haemophilus, streptococ, stafilococ. Distrugând aceste celule epiteliale care sunt prima barieră împotriva infecţiilor bacteriene, deschidem calea spre aceste complicaţii“, descrie mecanismul conf. dr. Luminos. Şi cele mai importante complicaţii sunt pneumonia, bronhopneumonia, sinuzita şi otita, adaugă medicul pediatru.

Să le luăm pe rând. „Pneumonia se caracterizează în primul rând prin febră. Tuse, care la început poate să fie uscată, şi apoi devine o tuse productivă, cu expectoraţie purulentă şi însoţită de junghi la nivelul toracelui, oboseală, astenie, pacientul respiră mai frecvent şi mai profund din cauză că plămânul se restrânge pe o anumită zonă. Avem în ultimul timp, multe cazuri, ceea ce eu nu am mai văzut de 40 de ani de când lucrez, pneumonii pneumococice cu expectoraţii sangvinolente. N-am mai văzut de 40 de ani un pneumococ aşa de rezistent“, mărturiseşte dr. Monica Luminos.

Bronhopneumonia e un pas mai departe decât pneumonia, pentru că leziunile sunt mici şi diseminate. „Şi atunci, este un pic mai severă, dacă vreţi.“ Sacii alveolari ai plămânilor se umplu cu mucus, reducând spaţiul necesar respiraţiei. Debutul bolii este brusc, iar simptomele sunt asemănătoare pneumoniei.

„Otita este foarte frecventă. La ora actuală, toţi cei care au gripă au şi otită – fie dată de virusul gripal, fie dată de suprainfecţia bacteriană cu pneumococ, stafilococ, cu haemophilus, pe care noi îl avem în gât. El imediat trece printr-un canal numit trompa lui Eustachio şi se duce drept în ureche. Pentru că între gât şi ureche există comunicare şi atunci bacteriile din gât trec în ureche“, explică conf. dr. Monica Luminos.

Aceasta adaugă că numărul pacienţilor cu sinuzite este şi el mare. „Avem foarte mulţi pacienţi în această perioadă. Sinuzitele – care sunt mai ales la adulţi şi la copiii mai mari – sunt foarte neplăcute, în sensul că dau o durere de cap surdă, cu ameţeli, cu stare de indispoziţie.“ Pe lângă faptul că distruge celulele epiteliale, virusul mai face ceva, detaliază conf. dr. Monica Luminos: „Acţionează asupra unor celule din sânge – se numesc neutrofile – care acţionează în prima linie de apărare antibacteriană. Deci creează disfuncţie neutrofilică. Care nu ne mai apără de bacterii şi atunci acestea au cale liberă de pătrundere în organism“.

Ce se poate face pentru evitarea complicaţiilor

Din fericire, în multe cazuri se poate face ceva pentru evitarea infecţiilor respiratorii. „Gripa are tratament. Virusul sinciţial respirator îl tratăm simptomatic, pentru că nu avem o substanţă antivirală. Nici pentru adenovirus nu avem o substanţă antivirală. Prin tratament simptomatic se înţelege ce? Dacă pacientul face febră, administrăm un antitermic, dacă tuşeşte, un antitusiv, protecţia – dacă se poate contactul cu persoane adulte care pot transmite aceste bacterii copilului şi care poate face suprainfecţie“, mai spune conf. dr. Monica Luminos.

În plus, trebuie urmat un tratament de susţinere a organismului. „Mă refer aici la o dietă foarte bogată în proteine animale – carne şi lactate – şi vegetale – leguminoase, precum şi în fructe, zarzavaturi. Aş merge mai puţin pe vitamine de sinteză, cum e vitamina C din borcan. Dacă avem totuşi un deficit mare, putem lua şi din borcan, asta este. Şi pe ce aş insista foarte mult – atenţie la vitamina D care este foarte mult implicată în apărarea antiinfecţioasă. Atât la nivelul mucoaselor, cât şi la nivelul organelor“, atrage atenţia conf. dr. Monica Luminos.

Pe durata iernii, nu numai că nu suntem expuşi radiaţiilor ultraviolete şi, prin urmare, corpul nu are cum să fabrice vitamina D, dar, în cazul copiilor, alimentele care conţin această vitamină în cantitate mare nu sunt utilizate. „Peştele, crustaceele, laptele integral, produsele lactate, ciupercile proaspete, diferite cereale nu sunt folosite din cauza restricţiilor, a particularităţilor legate de vârstă şi specificului cultural“, atrage atenţia prof. dr. Mihaela Bălgrădean.

„Nu pledez pentru folosirea antibioticelor din prima“

Dacă infecţia respiratorie s-a instalat, trebuie mai întâi să lăsăm organismul să lupte împotriva infecţiei. „Deşi sunt infecţionist, eu nu pledez pentru folosirea antibioticelor din prima. Organismul are capacitatea lui de a lupta împotriva infecţiei. De aceea, aş începe cu tratament simptomatic – cu ceva de febră, cu ceva de tuse şi abia apoi, dacă după două-trei zile nu obţin niciun rezultat, mă gândesc să mă duc la un doctor şi să văd dacă am nevoie de un antibiotic“, este de părere conf. dr. Monica Luminos. 

Tratamentul cu antibiotic nu doar că nu rezolvă nimic dacă este vorba despre o infecţie virală, dar duce şi la creşterea rezistenţei germenilor care ne colonizează la antibioticul respectiv. „Şi atunci, după un timp, dacă fac o pneumonie, fac o sinuzită, încerc să dau acelaşi antibiotic şi nu mai am niciun rezultat. Pentru că germenele a devenit rezistent la antibioticul pe care eu îl dau. Asta face ca şi în spital cazurile acestea grave pe care le avem cu germeni rezistenţi sunt la copii care primesc cure repetate de antibiotice“.

Un astfel de caz este acum în tratament. „Este vorba despre un copil care merge la grădiniţă, care a contractat multe infecţii respiratorii pe toată perioada grădiniţei, şi care a primit antibiotice în mod repetat, pentru fiecare infecţie respiratorie. Şi, pe deasupra, este un copil foarte alergic. Episodul pe care îl are acum a fost tratat cu trei tipuri de antibiotice la care a făcut alergie. Avem noroc că am găsit un ultim antibiotic de salvare la care copilul nu este alergic. Probabil nu l-a primit niciodată“, a exemplificat medicul.

 „Sunt persoane care nu fac anticorpi“

Numărul de infecţii respiratorii pe care este normal să le aibă un copil pe parcursul unui sezon depinde de anotimp şi colectivitate. „Pentru că şi el, ca orice organism, reacţionează prin producere de anticorpi. Şi se protejează faţă de gripă, faţă de alte infecţii respiratorii. Acum, depinde de cât de pregătiţi din punct de vedere imunologic este organismul respectiv. De exemplu, copiii fac mai frecvent. Pentru că la ei se tot maturizează sistemul imunitar. Dar, pentru bolile pentru care există vaccin, ar fi bine să se facă vaccin. De exemplu, vaccinul antigripal, se poate face. Acum avem foarte multe cazuri, majoritatea la persoane nevaccinate. Este clară treaba. Pentru că foarte mulţi spun: m-am vaccinat şi tot am făcut. Dar nimeni nu a spus că acest vaccin protejează 100%. El protejează între 40 şi 80%. Deci, eu mă apăr mai bine şi fac în procent mai mare anticorpi de gripă, altul se apără mai puţin, depinde de persoana respectivă. Nimic nu e sigur 100%, totul depinde de organismul căruia îl administrezi. Şi cum vrea el să reacţioneze. Să vă spun că sunt persoane care nu fac anticorpi? Nu fac pentru că aşa sunt ele născute. Genetic sunt constituite aşa, fără să fabrice anticorpi“, explică conf. dr. Monica Luminos.

Vaccinuri recomandate de medic

Pentru părinţii care au copii în colectivitate, conf. dr. Monica Luminos are câteva sfaturi: „Sunt multe vaccinuri care nu sunt în schema naţională de vaccinare. Şi mă refer la vaccinul antivaricelă, antihepatită A. Păi, un copil care merge în grădiniţă şi nu este vaccinat împotriva hepatitei A şi varicelei riscă să o facă aceste boli chiar din primul an. Vaccinul antigripal nici el nu este în schema naţională: dacă se poate, să se facă, mai ales toamna. Tetravaccinul antigripal există acum şi în România. Eu l-aş recomanda tuturor copiilor începând de la vârsta de 2 ani. Dar şi adulţilor şi bătrânilor. Bătrânii fac forme urâte şi complicate de boală“.

A doua recomandare se referă la o alimentaţie cât mai bogată. „Chiar dacă la grădiniţă aportul probabil că e destul de bun, recomand suplimentarea acasă cu proteine, fructe şi legume. Şi acolo unde nu există această posibilitate, putem să administrăm vitamina C. Această vitamină nu se acumulează în organism, poţi să-i dai şi o tonă. În plus, vitamina D – în funcţie de vârstă – în perioada rece, în fiecare zi, precum şi vitamina A care se dă în perioada acută de boală, cam 10 zile, două picături pe zi, la copiii mici. Vitamina A protejează căile respiratorii.“

Sportul este recomandarea cu numărul trei. „Dacă e posibil să facă înot, schi. Copiii trebuie neapărat scoşi la aer.“

Cum se transmit infecţiile

Bolile respiratorii se transmit foarte uşor prin simplul contact al mâinilor copilului cu diferite secreţii ale persoanelor bolnave, alimente contaminate, jucării, suzete. „Atingerea zonei ochilor, a nasului, produce o reinfecţie virală. Secreţiile nazale, respiratorii ale copilului conţin mai multe virusuri infectante decât ale adultului“, explică dr. Mihaela Bălgrădean.

De altfel, copiii sunt, de obicei, cei care răspândesc infecţia în jurul lor în special în colectivităţi mai mici sau mai mari: grupuri de joacă, grădiniţă , şcoală. „Contrar miturilor “curenţii de aer, umezeala, oboseala conduc la diverse afecţiuni“, aceştia nu reprezintă factori responsabili de susceptibilitate crescută la infecţii“, atrage atenţia profesoara universitară. Aceasta adaugă că, în cazul copiilor diagnosticaţi cu diferite boli cronice – respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice – boli neoplazice, imunodeficinţe, diferite tratamente specifice, în malnutriţie, la copiii nevaccinaţi, susceptibilitatea faţă de aceste tipuri de infecţii este crescută.

Factorii de risc, reduşi prin igienă corectă şi vaccinare

Pentru a preveni aceste îmbolnăviri se recomandă spălarea corectă şi repetată a mâinilor copiilor şi ale celor ce le poartă de grijă, a veselei, a ustensilelor de bucătărie, a caserolelor, a jucăriilor, a fructelor şi legumelor verzi, pregătirea şi gătirea corespunzatoare a cărnii crude, cu informare atentă asupra provenienţei acesteia, corect prelucrată din punct de vedere termic, separarea atentă în frigidere a alimentelor crude de cele prelucrate termic  - inclusiv carnea - utilizarea exclusivă la copil a laptelui pasteurizat şi a produselor lactate verificate şi corect ambalate.

„Este de evitat jocul cu telefonul mobil care este plin de microbi, reintroducerea în gură a suzetelor şi a diverselor alimente căzute pe sol, precum şi a altor obiecte, de obicei utilizate de adulţi, necuratate şi nedezinfectate înainte de a fi oferite copiilor pentru joacă“, mai spune dr. Bălgrădean.

Tot în cadrul prevenţiei faţă de diferite boli acute respiratorii intră şi recomandările de vaccinare prevăzute în schema naţională de vaccinări, vaccinări ce vor fi făcute în contextul informării corecte a părinţilor şi aparţinătorilor, legate de bolile cărora li se adresează aceste vaccinuri şi complicaţiile posibile ale acestora.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite