Cum se depistează cancerul de colon

Cancerul colorectal este una dintre principalele cauze de deces. Incidenţa lui este uşor mai ridicată în rândul bărbaţilor, însă, la ambele sexe, ocupă locul al treilea în ierarhia bolilor oncologice, după cancerul pulmonar şi de prostată la bărbaţi; de sân şi de col uterin la femei.

Cauzele apariţiei cancerului colorectal nu sunt pe deplin cunoscute, însă medicii specialişti indică vârsta – peste 50 de ani riscul este mai mare –, fumatul, consumul de alimente bogate în grăsimi, la care se adaugă şi componenta genetică. La fel ca alte tipuri de cancere, şi cel colorectal debutează fără simptome specifice, astfel că doar controalele medicale periodice pot depista precoce polipii cu potenţial neoplazic sau orice formaţiune suspectă apărută la nivelul intestinului gros şi al rectului.

Scaunul cu sânge şi constipaţia, semnale de alarmă

Atunci când apar, simptomele includ sânge în scaun, constipaţie sau, dimpotrivă, diaree însoţită de anemie, scădere ponderală, dureri osoase, icter, ascită (n.r. – acumularea de lichid în cavitatea abdominală) şi hepatomegalie (n.r. – ficat mărit). Pe colonul stâng, tumorile cresc mai încet, dar sunt mai stenozante – apar ocluziile intestinale mai frecvent –, pe când la colonul drept, tumorile cresc mai rapid şi sângerează mai des. Simptomatologia pe partea dreaptă a colonului este ca o alternanţă de constipaţie şi diaree, însoţită de stare anemică, iar pe partea stângă – constipaţie progresivă mergând încet până la ocluzia intestinală.

Screening-ul este esenţial în depistarea precoce a bolii, iar colonoscopia este cea mai importantă investigaţie. Această investigaţie este recomandată măcar o dată la cinci ani, după vârsta de 50 de ani, iar la persoanele care au anumite riscuri genetice sau polipi în observaţie, chiar în fiecare an.

Colonoscopia depistează prezenţa polipilor, a tumorilor sau a altor modificări anatomice apărute la nivelul colonului. Biopsia optică virtuală, o investigaţie medicală de ultimă oră accesibilă şi în România, reprezintă o cale mai rapidă de detectare a cancerului, posibilă datorită unui  dispozitiv minuscul ataşat la colonoscop. Investigaţia oferă acces la detalii microscopice ale mucoasei colonului şi a rectului, diferenţiind leziunile canceroase de cele necanceroase. În acest fel, biopsiile inutile şi riscurile asociate pot fi evitate în peste 60% din cazuri.

„Colonoscopia nu pune diagnosticul“

Dr. Adina Croitoru, medic primar oncolog la Institutul Clinic Fundeni, atrage atenţia însă că un diagnostic de cancer este unul histopatologic, şi nu unul imagistic. „Colonoscopia virtuală poate vedea tumoarea, dar nu pune diagnosticul. Ecoendoscopia este folosită pentru aprecierea, practic, a extensiei în interiorul peretelui rectal necesară pentru prognostic şi pentru stabilirea tratamentului. Pentru stabilirea stadiului bolii e necesară o tomografie computerizată de torace, abdomen şi pelvis. De ce? Pentru că acest cancer dă, cel mai frecvent, metastaze hepatice, peritoneale şi pulmonare“, explică medicul.