Conf. dr. Victor Costache: „Când un bypass este bine realizat, pacientul are şansa de a câştiga 15-20 de ani de viaţă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În cadrul Programului naţional de Boli Cardiovasculare din Spitalul European Polisano, rata mortalităţii cauzată de boli coronariene prin intervenţia chirurgicală de bypass este de 0%
În cadrul Programului naţional de Boli Cardiovasculare din Spitalul European Polisano, rata mortalităţii cauzată de boli coronariene prin intervenţia chirurgicală de bypass este de 0%

Despre boala coronariană se spune că este maladia civilizaţiei moderne, un „ucigaş tăcut”, care nu doare, dar provoacă moartea subită. Cert este că boala coronariană ameninţă tot mai mulţi tineri, iar infarctul miocardic nu mai e o excepţie la oamenii de 25-35 de ani. Despre modalităţile actuale de tratament ale bolii coronariene ne vorbesc Conf. univ. dr. Victor Costache şi dr. Alexandru Voican de la Spitalul European Polisano, Sibiu.

Conf. univ. dr. Victor Costache, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară şi director medical al Spitalului European Polisano, aduce în România expertiza dobândită în Franţa, unde a pus bazele Clinicii de Chirurgie Cardiacă din Annecy. Dr. Victor Costache a creat în cadrul clinicii de la Sibiu o „Echipă a Inimii”, astfel încât toate indicaţiile operatorii sunt stabilite în cadrul unor reuniuni multidisciplinare. În acest fel se poate decide soluţia terapeutică optimă, adaptată fiecărui pacient.

conf. dr. Victor Costache
dr. Alexandru Voican

Dr. Alexandru Voican, medic specialist cardiologie intervenţională, este autorul a peste 5.000 de proceduri de coronarografii, arteriografii, cateterism cardiac şi angioplastii.

Adevărul.ro - De ce tot mai mulţi tineri sunt victime ale bolii coronariene?

Dr. Alexandru Voican: - Din păcate, în ultima decadă, a scăzut vârsta medie de apariţie a bolii coronariene, cu multe cazuri de infarct miocardic la tineri de 25-35 ani. Această situaţie se poate explica prin consumul de ţigări sau chiar de substanţe narcotice la vârste mici, cât şi prin obiceiurile alimentare nesănătoase, prin consumul în exces a preparatelor de tip fastfood, care conduce rapid atât la creşterea grăsimilor sanguine, cât şi la apariţia obezităţii juvenile.

- Ce este boala coronariană? Ce ar trebui să ştie pacientul atunci când i se pune diagnosticul de „boală coronariană”?

Dr. Alexandru Voican: - Boala coronariană reprezintă exprimarea clinică a aterosclerozei coronariene, adică a depunerii în exces de lipide (grăsimi) pe pereţii arterelor coronare, cele care irigă cu sânge muşchiul cardiac. Prin depunerea acestor grăsimi, se produce treptat îngustarea lumenului circulant, care se traduce clinic prin apariţia anginei pectorale, adică a durerilor retrosternale, iniţial la efort, dar şi în repaus, atunci când îngustarea arterelor coronare este foarte severă. Forma cea mai gravă a bolii coronariene este reprezentată de infarctul miocardic acut, care este expresia clinică a închiderii complete coronariene.

Fumatul, diabetul, hipertensiunea – factori de risc pentru inimă

 - Din ce cauze apare această boală? În ce măsură sunt evitabile unele dintre acestea?

Dr. Alexandru Voican: - Boala coronariană apare de obicei la pacienţii cu multipli factori de risc cardiovasculari. Aceştia sunt reprezentaţi de fumat, diabet zaharat (niveluri crescute ale glicemiei serice), hipertensiune arterială, dislipidemie (valori mari ale colesterolului şi ale trigliceridelor), obezitatea, vârsta înaintată şi sexul masculin. Este foarte important să fie identificaţi aceşti factori de risc, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia se pot corecta atât prin schimbarea stilului de viaţă (renunţarea la fumat, regim hipocaloric şi hiposodat), cât şi prin medicaţie (tratament corect al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei, diabetului zaharat).

 - Este adevărat că, după o anumită vârstă, nimeni nu scapă de ateroscleroză?

Dr. Alexandru Voican: - Vârsta înaintată, în general, se asociază cu prezenţa aterosclerozei la nivelul vaselor sanguine din diverse teritorii (coronarian, carotidian, artere periferice), însă nu este o regulă. Am explorat coronarian invaziv pacienţi cu vârste de peste 80 ani care nu prezentau stenoze (îngustări) coronariene; este adevărat că aceşti pacienţi, care din păcate reprezintă o minoritate în România, nu prezentau factori de risc cardiovascular necorectaţi.

Durerile în piept, semnal de alarmă

 - Care sunt semnalele de alarmă ale acestei boli şi de ce este importantă prezentarea la medic?

Dr. Alexandru Voican: - Semnalul de alarmă este reprezentat de apariţia anginei pectorale. Această entitate se caracterizează prin dureri în regiunea toracică, cu iradiere în gât, spate sau pe membrul superior stâng, dureri însoţite de respiraţie grea, greaţă sau chiar pierderea stării de conştientă. Prezentarea la medic trebuie să se facă de urgenţă, deoarece, dacă nu este diagnosticată şi tratată cât mai precoce, această boală poate evolua şi se poate ajunge la apariţia de infarct miocardic acut, situaţie în care decesul poate apărea în orice moment.

 - Cum se depistează această boală?

Dr. Alexandru Voican: - Diagnosticarea acestei boli se poate realiza în unităţile medicale specializate, atât prin mijloace neinvazive (efectuarea de electrocardiografii seriate sau a testelor de efort ECG sau imagistice), cât şi invazive (coronarografie). Aceste investigaţii se efectuează în funcţie de prezentarea clinică, de aceea este foarte important ca pacienţii să se prezinte cât mai precoce la medic, dacă prezintă aceste simptome.

 - Care sunt cele mai noi metode de diagnostic în domeniu şi avantajele lor?

Dr. Alexandru Voican: - Singura investigaţie care pune diagnosticul cu certitudine al bolii coronariene este reprezentată de explorarea coronariană invazivă (coronarografia). Cu ajutorul acestei tehnici, se injectează direct în arterele coronare substanţă de contrast, care obiectivează clar zonele de îngustare ale arterelor coronare. În plus, la pacienţii care se pretează, se poate efectua şi angioplastia coronariană cu balon sau cu implantare de stent, pentru rezolvarea intervenţională a acestor stenoze coronariene. Această investigaţie se realizează de urgenţă la pacienţii cu infarct miocardic sau sindroame coronariene acute, dar şi la pacienţii cu angină pectorală şi teste de efort (electrice sau imagistice) pozitive.

Tratamentul bolii, realizat în echipă

 - Care sunt strategiile terapeutice în cazul bolii coronariene?

Conf. dr. Victor Costache: - Pentru succesul tratării bolii coronariene, fiecare pacient trebuie abordat multidisciplinar de către o echipă formată dintr-un cardiolog clinician, cardiolog intervenţionist care realizează coronarografia şi un chirurg cardiovascular. În acest fel, corelând examenul clinic cu imaginile obţinute prin coronarografie şi ecografia pacientului, se va decide varianta optimă – implantarea de stent sau realizarea intervenţiei chirurgicale de tip bypass. Este foarte important ca echipa să urmeze ghidurile terapeutice ale Societăţii Europene de Cardiologie. Boala univasculară sau bivasculară se tratează prin stentare, iar atunci când sunt afectate trei sau mai multe artere coronare, cele mai bune rezultate se obţin în urma intervenţiei chirurgicale de bypass.

 - Există diferenţe în ceea ce priveşte tratamentul pacienţilor cu boală coronariană în ţara noastră comparativ cu alte ţări?

Conf. dr. Victor Costache: - Diferenţele apar în special în centrele care nu abordează pacienţii multidisciplinar, deoarece nu au toate specialităţile, şi atunci nu sunt respectate indicaţiile terapeutice. Centrele care nu sunt dotate cu o secţie de chirurgie cardiovasculară sau nu au medici cardiologi intervenţionişti bine formaţi, într-o dorinţă mercantilă de a-şi asigura un volum mai mare de pacienţi, au tendinţa de a-i dezinforma (ex. soluţionarea unui caz medical cu stent, când  de fapt indicaţia este chirurgicală, prin bypass).

Rezultatul? Pe termen mediu şi lung evoluţia pacientului va fi sub aşteptări, într-un domeniu în care deciziile terapeutice greşite afectează grav atât calitatea vieţii, cât şi evoluţia sănătăţii pacientului.

Am impresia că în unele centre „se demonizează” tratamentul chirurgical care, atunci când este bine implementat, oferă o nouă şansă la viaţă - pacienţii beneficiază de o revascularizare arterială completă a reţelei coronare. Spre exemplu, de un an şi jumătate de când derulăm Programul naţional de Boli Cardio-vasculare în Spitalul European Polisano – rata mortalităţii cauzată de boli coronariene prin intervenţia chirurgicală de bypass este de 0%, iar rata infecţiilor nozocomiale este 0%.

Stentul, necesar în 75% din cazuri

 - Cum apreciaţi rezultatele intervenţiilor chirurgicale minim-invazive în raport cu cele clasice?

Conf. dr. Victor Costache: - Din nefericire, în cazul bolii coronariene, tratamentul chirurgical minim invaziv şi-a atins limitele. Dacă aceste intervenţii minim invazive au prins foarte bine în cazul bolii valvulare şi dovadă este chiar programul nostru de chirurgie valvulară minim invazivă care se desfăşoară cu succes (printr-o mini incizie laterală de 5-6 cm putem să schimbăm sau să reparăm orice valvă cardiacă), nu acelaşi lucru îl putem spune despre boala coronariană.

Această situaţie e valabilă la nivel mondial; practic, intervenţia de tip bypass Minim Invaziv (începută în anii ’90 şi înlocuită la începutul anilor 2000 de aşa numitele MIDCAB-Minimally Invasive Direct Coronary Artery Bypass) a fost abandonată deoarece rezultatele pe termen mediu şi lung s-au dovedit foarte proaste. Aceasta presupune sutura unor artere noi în paralel cu reţeaua coronariană existentă. Sutura trebuie să fie ireproşabilă, realizată repede şi astfel calea de abord clasică este cea mai bună soluţie.

De altfel, când un bypass este bine realizat cu ambele artere mamare, adică un bypass arterial, rata de succes trebuie să fie de peste 99%, iar pacientul va avea aceeaşi speranţă de supravieţuire ca cineva de aceeaşi vârstă, dar fără afecţiuni cardiace.  Putem spune că o intervenţie de bypass, realizată de un chirurg cardiovascular cu experienţă, trebuie să aibă o “durabilitate” de 15-20 de ani.

Oricum, statistic vorbind,  75% din cazurile de boală coronariană pot fi tratate prin stent - procedură endovasculară minim invazivă, ceea ce înseamnă ca doar 25% vor avea nevoie de intervenţia chirurgicală prin bypass.

Este important ca pacienţii să ştie că un rezultat bun al unei intervenţii de bypass este foarte strâns legat de experienţa chirurgului împreună cu echipa de medici. Unele echipe pot avea o rată de succes de 99-100%, iar în alte cazuri rezultatele pot fi catastrofice, cu rată mare de infecţie şi mortalitate.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite