Cancerul gastric este unul dintre cele mai agresive. Simptomele care apar adesea mimează boala ulceroasă

Cancerul
gastric este unul dintre cele mai agresive. Simptomele care apar adesea mimează
boala ulceroasă

Cancerul de stomac este mai frecvent la bărbaţi, comparativ cu femeile

Multiplicarea anormală a unor celule din structura stomacului şi pierderea mecanismelor responsabile de controlul înmulţirii celulare determină apariţia cancerului de stomac, unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer.

Ştiri pe aceeaşi temă

De obicei, punctul de plecare în cancerul gastric este reprezentat de stratul interior al stomacului numit mucoasa gastrică“, explică dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog la Clinica DigestMed.

Cu timpul, tumora poate invada, treptat, peretele stomacului şi se poate extinde către organele învecinate, adaugă medicul primar gastroenterolog. „Pe masură ce tumora creşte se produce o invazie a vaselor de sânge şi a vaselor limfatice,  celulele tumorale putând să ajungă şi să se dezvolte pe această cale în alte organe la distanţă“.

27% supravieţuiesc la 5 ani

Cancerul gastric este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, supravieţuirea la 5 ani fiind de doar 27 %.  Deşi incidenţa sa este în declin în ultimele decade, cancerul gastric  este pe locul trei în topul cauzelor de deces prin cancer, potrivit statisticilor.

„Cancerul gastric este mai frecvent întâlnit în Orientul îndepărtat, dar şi în Europa de Est şi în America Centrală şi de Sud. De asemenea, este aproape de două ori mai frecvent întâlnit la bărbaţi decât la femei . 95 % din cancerele gastrice apar peste vârsta de 55 de ani“.

Factori de risc în cancerul de stomac

Există mai mulţi factori asociaţi cu un risc crescut de cancer gastric, adaugă medicul Clinicii DigestMed. Unul dintre cei mai importanţi este infecţia cu Helicobacter Pylori, o bacterie considerată carcinogen de ordinul întâi pentru stomac. „Apariţia cancerului gastric în condiţiile infecţiei cu Helicobacter Pylori pare a fi cauzată de producerea unei inflamaţii persistente la nivelul stomacului. Infecţia cu această bacterie este extrem de răspândită, practic jumatate din populaţia lumii este infectată“. 

Nu toate persoanele infectate sunt la risc pentru dezvoltarea unei tumori a stomacului. „De obicei, cancerul gastric apare în condiţiile infecţiei cu o tulpină mai agresivă la o gazdă permisivă genetic, de asemenea fiind importante durata infecţiei şi asocierea altor factori de risc din mediu“.

Tratarea infecţiei cu Helicobacter Pylori scade riscul de cancer gastric cu 33- 47%, eficienţa tratamentului de eradicare în prevenirea cancerului fiind mai mare când se realizează înainte de apariţia unor leziuni mai avansate în stomac  - gastrită cronică atrofică, metaplasia intestinală sau displazie.

„Dieta bogată în sare  - alimente sărate sau murate, sos de soia, peşte şi carne uscate şi sărate -  a fost, de asemenea, legată de dezvoltarea cancerului gastric. Alte asocieri probabile sunt fumatul, consumul de alcool şi obezitatea“.

În contrast, consumul de fibre şi de ceai verde este posibil să aibă efecte protective, mai spune medicul. „Declinul în incidenţa cancerului gastric a coincis cu răspândirea refrigerării alimentelor şi, implicit, cu creşterea consumului de alimente proaspete şi reducerea consumului de alimente murate sau sărate. Temperaturile scăzute scad riscul de contaminare bacteriană sau fungică a alimentelor proaspete, precum şi producţia bacteriană de nitriţi“.

Factorii genetici sunt, de asemenea, importanţi în cancerul gastric, riscul fiind crescut la rudele de gradul I ale persoanelor cu cancer gastric, la care se recomandă supraveghere. De asemenea, este necesară supraveghere pentru riscul de cancer gastric în familiile cu sindroame genetice cum ar fi polipoza adenomatoasă familială, cancerul colorectal ereditar nonpolipozic, sindromul Peutz Jeghers – o afecţiune ereditară caracterizată prin combinaţia între leziunile pigmentare ale mucoasei bucale cu polipii intestinali - şi polipoza juvenilă, detaliază dr. Elena Ciupercă.

Alte boli asociate cu un risc crescut de cancer gastric sunt anemia pernicioasă, ulcerul gastric, polipii adenomatoşi gastrici, stomacul operat, boala Menetrier - hipertrofia pliurilor mucoasei gastrice.

Opt din 10 bolnavi sunt asimptomatici

„Ca pentru orice alt tip de cancer, şi în cazul cancerului gastric şansele de supravietuire sunt mai mari când diagnosticul se pune în stadii precoce. Din păcate însă, 8 din 10 persoane cu cancer gastric în stadii precoce sunt asimptomatici. Mai mult, atunci când simptomele apar adesea mimează boala ulceroasă“, mai spune dr. Elena Ciupercă.

Cele mai frecvente simptome sunt durerea de stomac şi scăderea în greutate. „De asemenea, în funcţie de localizarea şi extensia tumorii pot să apară greaţă, vărsături, sângerare digestivă, tulburări la înghiţire sau senzaţia de saţietate după o masă de volum mic“.

„În momentul diagnosticului, practic, o treime din pacienţi au deja metastaze la distanţă, cel mai frecvent în ficat şi în peritoneu - foiţa care înveleşte organele abdominale“.

Cum se diagnostichează cancerul gastric

De obicei, prin realizarea unei endoscopii digestive superioare care constă în introducerea unui tub flexibil cu o cameră video pe gură şi avansarea lui în stomac şi în duoden, adaugă medicul. „Astfel nu doar că se pot vizualiza modificările din interiorul stomacului, dar se pot lua şi probe – biopsii - din orice leziune observată, permiţând un diagnostic precis“.

Când ştim că trebuie efectuată o endoscopie digestivă superioară? „Un motiv ar fi durerea de stomac apărută la o vârstă mai avansată, peste 45-50 ani. Există o serie de semne de alarmă care recomandă realizarea endoscopiei digestive superioare indiferent de vârstă - scăderea în greutate, anemia, tulburările la înghiţire, hemoragia digestivă. Persistenţa durerii de stomac în ciuda tratamentului adecvat este, de asemenea, o indicaţie de endoscopie“.

Dacă în cursul unei investigaţii endoscopice se detectează o tumoră în stomac este necesară efectuarea unei tomografii computerizate sau a unei explorării RMN pentru a evalua dacă sunt determinări la distanţă care să influenţeze tratamentul şi şansele de supravieţuire.

Extensia cancerului determină tipul tratamentului

Tratamentul cancerului gastric depinde de extensia sa şi de starea generală de sănătate. „Pe primul plan, este tratamentul chirurgical - se scoate o parte din stomac sau întregul stomac, urmând apoi să se realizeze o legătură între esofag sau restul stomacului şi intestinul subţire. Scopul operaţiei este fie vindecarea  - pentru tumorile diagnosticate în stadii precoce - fie tratamentul paleativ al unei complicaţii  - hemoragie sau obstrucţie digestivă. Alimentaţia după operaţie este mai dificilă dacă este necesară scoaterea întregului stomac. În plus, pot să apară deficienţe nutriţionale după operaţie, din cauza rolului stomacului în digestie şi absorbţie“.

În funcţie de stadiul şi de tipul tumorii, uneori, se indică radioterapie sau chimioterapie  - tratament cu medicamente care omoară celulele canceroase sau le împiedică înmulţirea, conchide dr. Elena Ciupercă.

citeste totul despre: