Bolile de inimă afectează tot mai mult tinerii. Care este explicaţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pacienţii medicilor cardiologi au început să aibă vârste din ce în ce mai mici
Pacienţii medicilor cardiologi au început să aibă vârste din ce în ce mai mici

Ne-am obişnuit ca patologiile cardiovasculare să afecteze, în principal, populaţia peste 50 de ani. Ele sunt întâlnite tot mai frecvent la persoane abia trecute de 30 de ani. Potrivit OMS, în următorii 10 ani, afecţiunile cardiovasculare vor fi cauza de deces pentru 23 de milioane de oameni. Frapaţi de scăderea continuă a vârstei pacienţilor, medicii au dezvoltat un tipar al vieţii tinerilor care influenţează apariţia acestor afecţiuni.

Ştim deja că se moare prea des şi prea mult din pricina bolilor de inimă care fac ravagii nu doar la noi, ci în toată lumea. Ne-am obişnuit însă ca atunci când vorbim despre afecţiunile cardiovasculare să ne referim cu predilecţie la persoanele trecute de o anumită vârstă, să spunem peste 50 de ani. Vârsta începe să nu mai fie nepărat un criteriu, atrag atenţia medicii cardiologi, din ce în ce mai îngrijoraţi de această situaţie. Stresul, stilul de viaţă dezordonat, alimentaţia deficitară, riscul de obezitate, fumatul în creştere şi consumul de alcool sunt  „criminalii tăcuţi“ ai tinerei generaţii, avertizează aceştia.

20% din populaţia tânără cu sindrom metabolic

„Dat fiind faptul că 20% din populaţia tânără are diagnostic de sindrom metabolic, ceea ce înseamnă hipertensiune, dislipidemie, obezitate abdominală sau modificări glicemice care favorizează instalarea diabetului zaharat, nici nu ne miră faptul că, după vârsta de 30 de ani, încep să apară problemele la inimă - hipertensiune, tulburări de ritm cardiac sau chiar infarct miocardic“, explică dr. Adrian Linte, medic specialist chirurgie intervenţională, la Spitalul de Boli cardiovasculare Angiomedica.

„Dacă vreţi imaginea tipică este cea a unui bărbat tânăr, sub 45 de ani, cu serviciu bun, dar care sta 12 ore la birou, sedentar, fumător, supraponderal şi foarte stresat. Caţi intră în această categorie?, punctează dr. Cristian Udroiu, medic primar Cardiologie, clinica Bio-Medica, Bucureşti.

Există numeroase studii, statistici, care sugerează o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare la tineri, întăreşte, la rândul său, dr. Gheorghe Claudiu Chivu, medic primar chirurgie cardiovasculară. „Unele din aceste studii au fost efectuate în România, aşa că suntem siguri că se referă la lotul populaţional din ţara noastră. Ne referim strict la bolile cardiovasculare, nu la malformaţiile cardiace congenitale care se manifestă de obicei în perioada copilăriei şi adolescenţei“, mai spune acesta.

Se vorbeşte foarte mult de creşterea incidenţei hipertensiunii arteriale la tineri, de o rată mai mare a infarctului miocardic în decada a treia şi a patra de viaţă. „Puţini ştiu că 2% din copii sunt hipertensivi“, dezvăluie dr. Chivu. Cum se explică acest lucru? „În mod sigur, numai o interacţiune de factori poate duce la acest rezultat, pentru că existenţa unui factor singular ar fi urmată de identificarea certă şi combaterea sa. Se vorbeşte foarte mult despre înmulţirea obiceiurilor de viaţă nocive în detrimentul celor sănătoase: alimentaţia fără reguli, bazată pe semipreparate sau fast-food, excesul de sare, fumatul, drogurile, absenţa oricărei activităţi fizice, stresul de la vârste fragede. Componenta alimentară şi cea legată de efortul fizic sunt evidente pentru un chirurg cardiac dacă face o comparaţie între vasele inimii – arterele coronare pe diverse grupe populaţionale. De exemplu, italienii care mănâncă regim mediteranean şi au un cult pentru sport au coronare mai mari, mult mai accesibile intervenţiilor chirurgicale, comparativ cu populaţia din România“, mai spune medicul chirurg.

Ateroscleroza debutează la 20-25 de ani

Ateroscleroza – una dintre cele mai importante cauze a bolilor cardiovasculare – înseamnă îngroşarea difuză sau localizată a peretelui arterelor cu grăsimi – în principal, colesterol. „Aceasta debutează încă de la 20-30 de ani şi evoluează „în tăcere“ o perioadă variabilă de timp“, explică dr. Adrian Linte, medic specialist chirurgie intervenţională.

Boala evoluează fără simptome, iar în acest timp, la fel ca în cazul depunerilor de calcar pe interiorul unor ţevi de instalaţii, depozitele de grăsimi se depun pe pereţii arterelor care hrănesc inima şi le îngustează. „Efectul este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune din muşchiul inimii, iar în cazul unora dintre pacienţi poate conduce la infarct miocardic chiar şi sub 40-50 de ani“, avertizează dr. Adrian Linte.

De asemenea, chiar dacă hipertensiunea este considerată afecţiunea vârstnicilor, în acest moment 40% din populaţia României are ca diagnostic această boală. „În acest tablou îngrijorător, ar trebui să fie imposibil de ingnorat pericolul la care se expun alegând o viaţă dezordonată şi o alimentaţie nesănătoasă“, punctează medicul.

„Simt că inima o ia razna“

Ioana are 20 de ani şi 100 de kilograme. Este studentă la Bucureşti şi mărturiseşte că, uneori, simte cu inima îi bate altfel decât cum ar trebui. „De regulă, nu dăm atenţie bătăilor inimii. Însă, am observat la mine că sunt momente în care inima fie bate mai rar, fie o ia la sănătoasa. Simt că o ia razna“.

Nu sunt puţini tinerii care spun că sunt deranjaţi de propriile bătăi ale inimii, avertizează dr. Adrian Linte. „Aceastea pot fi manifestări ale tulburărilor de ritm cardiac, din ce în ce  mai frecvente în populaţia din România. Majoritatea bolnavilor le descriu fie ca „pauze” ale ritmului cardiac  - urmate mai mereu de perceperea unei bătăi intense -, fie ca perioade de bătăi cardiace rapide sau neregulate. Cei mai multi pacienţi cu palpitaţii au, de fapt, un anumit tip de aritmie cardiacă“, detaliază medicul.

Aproape toate aritmiile cardiace se manifestă prin palpitaţii, însă cel mai frecvent este vorba despre extrasistole atriale şi ventriculare, episoade de fibrilaţie atrială sau episoade de tahicardie supraventriculară, adaugă el. „În mod normal, acestea nu trebuie ignorate, iar persoanele care identifică astfel de manifestări, indiferent de vârstă, trebuie să solicite medicului un EKG“.

„Ceea ce trebuie să înţeleagă tinerii este că dacă ai trecut de 30 de ani şi ai obezitate abdominală, glicemie sau colesterol mare, mai şi fumezi, consumi alcool sau ai un job stresant, atunci musai trebuie să monitorizezi şi inima, preventiv. Asta înseamnă o consultaţie la cardiolog şi un EKG”, completează dr. Linte.

Incidenţa bolii coronariene este strâns corelată cu înmulţirea factorilor de risc. „Angina pectorală, infarctul devin din ce în ce mai frecvente la tineri“, avertizează dr. Chivu.  Există o particularitate a infarctului miocardic la tineri: frecvent este prima manifestare a bolii coronariene şi poate fi fatală. „Acest fapt se datorează absenţei circulaţiei colaterale la nivel coronarian. La persoanele vârstnice, circulaţia colaterală reprezintă, în multe cazuri, o rezervă care limitează extinderea sau gravitatea unui infarct miocardic. La tineri, circulaţia colaterală nu există, de obicei, acest fapt explicând gravitatea unui infarct miocardic“.

Consecinţele sunt evidente atât pentru individ, cât şi pentru familie şi societate: în situaţia fericită în care pacientul supravieţuieşte infarctului miocardic, episodul prin care a trecut îi va afecta potenţialul de efort şi creativ în cele mai multe cazuri. „Factorii de risc rămân cei cunoscuţi: fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul, stresul, sindromul metabolic, sindromul inflamator, utilizarea drogurilor, zestrea genetică“.

Anumiţi factori modifică expresia genică

„Lăsând la o parte factorii care ţin, la prima vedere, de individ, dar, din punctul meu de vedere, şi de societate, aş vrea să insistăm pe câteva elemente genetice“, mai spune dr. Gheorghe Claudiu Chivu.  „Sunt studii care sugerează că stresul, supraalimentaţia, anumiţi factori toxici de mediu modifică expresia genică pe anumite grupuri de gene denumite alele. Nivelul tensiunii arteriale, zahărului, grăsimilor din sânge, uraţilor sunt determinate de supresia sau stimularea selectivă a anumitor gene din aceste grupuri alele“, detaliază acesta. În consecinţă, apariţia hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a colesterolului sau hiperuricemiei sunt determinate genetic sub influenţa factorilor de mediu. „Şi acum, ajungem la partea cea mai interesantă a problemei. Se pare că expresia genică modificată în sensul dezvoltării bolilor cardiovasculare se transmite descendenţilor“.

Aceasta înseamnă că noi ca indivizi şi părinţi avem o responsabilitate dublă în ceea ce priveşte modul nostru de viaţă. „Dacă eu am o viaţă dezordonată, cu excese de toate felurile, cu mare probabilitate voi dezvolta o boală cardiovasculară, dar, cu mare probabilitate şi copiii mei vor dezvolta o boală cardiovasculară, datorită moştenirii genetice dobândită de la mine. Această logică ar putea explica foarte bine de ce bolile cardiovasculare apar la vârste din ce în ce mai tinere: pentru că materialul genetic transmis descendenţilor este din ce în ce mai alterat, în sensul expresiei genice asociate cu o incidenţă mai mare a bolilor cardiovasculare“, conchide dr. Chivu.

Organismul tânăr reacţionează diferit

În general, se ţine cont de vârsta pacientului deoarece strategia de tratament se face pe termen îndelungat, afirmă dr. Chivu. „Din punct de vedere chirurgical, sunt diferenţe sesizabile între modul în care reacţionează organismul după o operaţie la diferite vârste. Organismul tânăr este mai reactiv, cu o capacitate de refacere evident mai mare. În schimb, această reactivitate se poate întoarce împotriva noastră dacă utilizăm în cursul intervenţiei materiale străine organismului“. De exemplu, o valvă biologică obişnuită implantată la un pacient de 70 de ani va avea cu mare probabilitate o durată de viaţă de peste 10 ani. „Aceeaşi valvă implantată la un pacient de 30 de ani se va degrada datorită reactivităţii sporite a organismului, în 2-3 ani. Un by-pass coronarian cu grefon venos a cărui durată medie de viaţă este de 7-10 ani va fi suficient în cazul unui pacient de 70 de ani. În schimb, la 30 de ani devine evidentă necesitatea utilizării unor materiale mai durabile cum sunt grefoanele sau lambourile arteriale“.

Consecinţele unei boli cardiace la o persoană tânără sunt clare şi foarte grave: pacientul este scos din circuitul social şi profesional cel puţin o perioadă. „Apoi, dacă înţelege ce a greşit şi îşi ia tratamentul, se poate reintegra complet. Spitalizarea şi recuperarea ulterioară pot afecta mult psihicul unui tânăr şi lasă sechele pe termen lung. Pe de altă parte, un infarct mare poate duce la scăderea permanentă a capacităţii de muncă corespunzătoare vârstei“, avertizează dr. Cristian Udroiu, medic primar Cardiologie, la Clinica Bio-Medica.   

Cum eviţi problemele cardiovasculare

Ce ar trebui să facă tinerii pentru a evita problemele cardiovasculare înainte de vreme? „Fiecare trebuie să-şi analizeze toţi factorii de risc, începând cu cei genetici şi finalizând cu obiceiurile alimentare şi de viaţă. Bineînţeles că acest lucru poate fi dificil fără o îndrumare avizată. Pornind de la moştenirea genetică, fiecare ne cunoaştem părinţii cu bolile, modul lor de viaţă şi comportamentul. De aici, putem deja face nişte supoziţii privitoare la riscul nostru cardiovascular“, explică dr. Chivu.

Dacă dorim să mergem mai departe, o analiză genetică în laboratoare specializate ne poate sugera predispoziţia pentru anumite boli. „Este adevărat că aceste analize genetice au costuri mari însă în anumite cazuri selectate pot avea un răspuns adecvat în modul de viaţă pentru că sunt dovezi fără echivoc“. Educaţia în familie şi scoală sunt determinante pentru prevenirea apariţiei acestor boli deoarece te poţi feri de ceva cunoscut şi învăţat. „A lăsa la întâmplare aceste aspecte legate de educaţie reprezintă un act de inconştienţă. Particularizând, chiar dacă la vârstă tânără ai impresia că nu vei fi niciodată bolnav că orice exces este permis, trebuie să cunoaştem şi sintagma: orice facem acum va avea un răsunet, în viitor“, conchide acesta. Fumatul, abuzul de mâncare de proastă calitate, privarea de somn, expunerea la droguri şi alte noxe, stresul emoţional exagerat vor duce, în final, cu mare probabilitate la o lecţie de viaţă, uneori foarte dureroasă.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite