Boala geamului mat. Operaţia de cataractă corectează şi alte defecte ale vederii

Societatea Română de Cataractă şi Chirurgie Refractivă, împreună cu Societatea Română de Oftalmologie a lansat azi campania „Vezi diferenţa!” în scopul informării publicului referiot la simptomele, rsicurile şi soluţiile pe care le au persoanele care suferă de această afecţiune.

Cataracta este parte a procesului natural de îmbătrânire şi presupune o opacifiere a cristalinului natural. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii  - OMS, cel puţin unul din doi vârstnici este afectat de cataractă. Afecţiunea poate să apară după vârsta de 40 de ani, prevalenţa crescând odată cu vârsta.

Potrivit unui studiu realizat recent în 12 ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, 2 din 3 români de peste 60 de ani nu ştiu nimic sau au foarte puţine informaţii despre cataractă. Studiul scoate în evidenţă nevoia de informare, în toate ţările participante la studiu, despre cataractă şi soluţiile pentru tratamentul acesteia.

Cataracta, principala cauză de orbire la nivel mondial

Potrivit OMS, cataracta este principala cauză de orbire la nivel mondial  - 51% din cazuri. Boala are impact major asupra calităţii vieţii pacienţilor, siguranţei şi independenţei personale. Astfel, riscul de fractură de şold creşte cu 24% pentru pacienţii cu cataractă, de altfel studiul arătând că 31% dintre pacienţii care erau programaţi pentru operaţia de cataractă au suferit căderi în perioada dinaintea operaţiei. Aproximativ 50% dintre pacienţi renunţă la condus, pentru a evita accidentele. De asemenea, cataracta este frecvent asociată cu depresia.

Persoanele intervievate în studiu, care nu se operaseră de cataractă, au spus că vederea înceţoşată este principalul simptom al afecţiunii - 79%. Alte simptome sunt recunoscute într-o proporţie mai mică - dificultatea de a vedea noaptea, culori şterse sau cu o nuanţă gălbuie, dureri oculare şi vedere dublă, între 10% şi 20% din repondenţi identificându-le.

În ceea ce priveşte vizitele medicale, aproape 70% din repondenţii din România nu se duc la control o dată pe an, aşa cum e recomandat. Mai mult de 30% se duc doar în cazul în care apar probleme.

66% din români nu ştiu că operaţia de cataractă poate corecta şi alte defecte ale vederii

Singura modalitate prin care se înlătură cataracta şi se revine la o vedere clară este prin operaţie, o procedură obişnuită şi frecventă care, în general, durează mai puţin de 30 de minute.

Potrivit studiului, 80% dintre respondenţi ştiu că operaţia este un tratament posibil. Procente foarte mici menţionează şi alte opţiuni (picături pentru ochi, vitamine, schimbarea ochelarilor).

66% din români nu sunt informaţi despre faptul că operaţia de cataractă poate corecta şi alte defecte ale vederii. 64% din persoanele operate au mărturisit că nu au fost informate de către oftalmologul lor despre tratamentele avansate de corectare a astigmatismului şi/sau prezbiopiei.

93% din repondenţi confirmă că ar aloca mai mulţi bani pentru operaţia de cataractă, corectând astfel şi alte probleme ale vederii – astigmatismul şi prezbiopia.

La studiu au participat şi persoane care s-au operat de cataractă. 68% din pacienţi au spus că discuţia cu medicul specialist i-a ajutat să ia decizia de a se opera. Pentru aproape 70% dintre persoanele operate intervievate, timpul de aşteptare pentru a fi operate a fost de maximum 3 luni.

Doar 14% din totalul respondenţilor au fost îngrijoraţi înainte de operaţie, fiindu-le frică de operaţie sau nefiind îndeajuns de informaţi. După operaţie, toţi pacienţii apreciază că li s-a îmbunătăţit calitatea vieţii. 88% din pacienţi au apreciat că şi-au revenit foarte repede după operaţie. 

94 de mii de operaţii de cataractă, anual, în România. Rata de succes este de 90%

Anual, în ţară se fac aproximativ 94 de mii de operaţii de cataractă, dintre care aproape 50 de mii în clinicile private. În România există 75 de spitale cu departament de oftalmologie şi 86 de clinici private cu bloc operator de oftalmologie şi sunt înregistraţi 1200 de medici oftalmologi dintre care 260 sunt chirurgi.

Pentru realizarea intervenţiei, casele de asigurări alocă fonduri, valoarea compensată a acestor cristaline fiind de 284 de lei în limita fondurilor disponibile, indiferent de tipul acestuia. În clinicile private costul operaţiei este cuprins între 1500 şi 5500 lei.

În UE, anual, sunt realizate 4,2 milioane de operaţii de cataractă, aceasta fiind cea mai frecventă intervenţie chirurgicală.

In acest moment, există cristaline artificiale cu diferite caracteristici:

Cristalinele pentru corectarea astigmatismului se numesc cristaline torice, compensează imperfecţiunile de curbură a corneei, permiţând razelor luminii  a se focaliza pe retină. Acest lucru înseamnă că persoana operată cu un cristalin toric, chiar dacă a purtat ochelari, va avea mult mai puţină nevoie de ei sau deloc.

Cristalinele trifocale oferă, după operaţie, vedere clară la apropiere, distanţă intermediară şi la depărtare, oferind independenţă faţă de ochelari.  96% din pacienţii operaţi cu cristaline trifocale nu au mai avut nevoie de ochelari de vedere.

Anumite afecţiuni cresc riscul de cataractă

Există posibilitatea ca anumite afecţiuni medicale să crească riscul de dezvoltare a cataractei: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau obezitatea. Alţi factori care au legătură cu apariţia cataractei pot fi: expunerea îndelungată la lumina cu ultraviolete, fumatul sau utilizarea steroizilor pe termen lung.

Cataracta este parte a procesului natural de îmbătrânire şi este complet reversibilă prin procedura chirurgicală de înlocuire a cristalinului natural, opacifiat, cu unul artificial.

Peste 25% din populaţia de peste 40 de ani din UE suferă de prezbiopie - scăderea acomodaţiei cu diminuarea vederii de aproape. Peste 70% din pacienţii cu cataractă suferă si de asigmatism - vedere neclară, la apropiere şi la distanţă.

Studiul a fost realizat în 2017. Cele 12 ţări în care s-a realizat studiul sunt: Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania, Italia, Belgia, Suedia, Polonia, Rusia, Turcia, Egipt şi România.