Cât de sănătoasă este carnea de pasăre
0Carnea de pasăre este pe locul al doilea în topul preferinţelor locuitorilor spaţiului Uniunii Europene, după carnea de porc, arată un studiu realizat în 2008 de Institutul Naţional de Cercetare Agronomică din Paris, Franţa. Cu toate acestea, încă există temeri privind carnea de pasăre cumpărată din supermarket.
Contrar opiniei unora dintre consumatorii români, carnea de pui din supermarketuri nu poate să conţină hormoni. Percepţia eronată are drept cauză faptul că în Statele Unite ale Americii injectarea cu hormoni a puilor de carne este permisă, însă această situaţie nu este valabilă şi pentru statele Uniunii Europene. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, fermierii şi societăţile în domeniul creşterii puilor de carne din Europa, pe lângă materialul genetic atent selecţionat, trebuie să pregătească un furaj şi nutreţuri combinate folosind o reţetă care să asigure un nivel echilibrat al nutriţiei.
Aditivii furajeri folosiţi în industria cărnii de pui sunt substanţe sau produse care, adăugate în cantităţi mici, completează şi echilibrează raţia şi ajută la o mai bună utilizare a substanţelor nutritive din hrană, la stimularea performanţelor de creştere prin sporirea eficienţei furajării.
Un exemplu de aditiv furajer tehnologic poate fi reprezentat de un acid organic utilizat pentru conservarea hranei. Aceşti aditivi nu influenţează, însă, în mod direct valoarea nutritivă a hranei.
Tendinţa consumatorilor este să-şi îndrepte preferinţele către produsele de pasăre obţinuţe în ferme mai mici, în condiţii de acces al păsărilor la aer curat şi crescute pe pământ, semiintensiv sau extensiv, cu o creştere lentă şi sacrificate târziu. Din păcate, aceste sisteme de creştere sunt rareori folosite deoarece nu sunt profitabile. Diferenţele de calitate între carnea obţinută prin comparaţia diferitelor sisteme de creştere sunt neglijabile, potrivit producătorilor, şi, din acest motiv, preţul devine nejustificabil pentru sistemele extensive şi semiintensive.
În ceea ce priveşte utilizarea hormonilor la creşterea puilor de carne, încă din 2007, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a implementat legislaţia europeană specifică privind interzicerea în hrana păsărilor a făinurilor de origine animală (cu excepţia făinii de peşte), aditivilor alimentari şi hormonilor de creştere. Probele destinate controlului sunt recoltate de pe întreg teritoriul ţării de către inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor, iar analizele sunt efectuate în laboratoarele din cadrul reţelei sanitare veterinare desemnate în acest sens.
Aditivii furajeri descrişi mai devreme şi care fac parte din mixul de nutreţuri sunt cei percepuţi ca reprezentând „substanţele interzise“, însă este o percepţie eronată. De fapt, în primele zece zile, puii sunt hrăniţi cu porumb, grâu, şrot de soia (material furajer din resturile de seminţe din care s-a extras uleiul, bogat în proteine şi în săruri minerale), germeni de porumb, carbonat de calciu, clorură de sodiu, bicarbonat de sodiu, adaos de aminoacizi esenţiali de sinteză, enzime, acidifianţi şi alţi aditivi furajeri.
În etapa următoare, de 14-16 zile, hrana include 60% porumb, soia, gluten, ulei de porumb, premix vitamino-mineral în proporţie de 1%, aminoacizi, enzime şi altele.
Ce înseamnă că se respectă principiile de biosecuritate
Pentru a li se da avizul de biosecuritate, fermele trebuie să fie localizate în aşa fel încât puii de carne să fie izolaţi de alte păsări şi animale, hala trebuie să fie protejată pentru a micşora traficul, pentru a facilita curăţenia şi dezinfecţia şi pentru a nu permite pătrunderea rozătoarelor sau a altor păsări.
Fermele trebuie să restricţioneze accesul vizitatorilor, să stabilească protocoale de intrare precum schimbarea îmbrăcămintei şi încălţămintei, vehiculele trebuie curăţate înainte de a intra, precum şi stabilirea unor proceduri clare pentru curăţare şi dezinfecţie generală.
Este necesar ca monitorizarea să se facă cu stricteţe asupra furajului, luminii, aşternutului folosit, aerului, apei, spaţiului, sanitaţiei şi securităţii.