INFOGRAFIE Harta sportului românesc. Şase judeţe n-au nicio echipă în prima ligă. Ardealul e fruntea, Moldova codaşă

Lipsa banilor şi a intereselui autorităţilor pentru sport, absenţa unei legi care să acorde avantaje finanţatorilor au făcut ca de pe harta sportului românesc să dispară multe echipe.

Sportul românesc e într-o scădere continuă, din punct de vedere al rezultatelor, dar nu numai. O ştim cu toţii, nu o noutate, dar adevărata dramă este că nu se mişcă nimic, sau aproape nimic, pentru a se îndrepta lucrurile. Iar cauza principală a crizei ţine evident de lipsa de bani, de interes şi de absenţa unui cadru legislativ care să încurajeze investitorii.

„Adevărul” a realizat o hartă a sportului românesc plecând din postura suporterului şi punând întrebarea: „Unde pot merge fanii să vadă meciuri, măcar ca mijloc de relaxare, dacă nu ca fani împătimiţi? În urma analizei a rezultat că existe cinci judeţe în care nu există nicio reprezentantă în sporturile de echipă la nivelul primei divizii. Buzăul, Vrancea, Olt, Mehedinţi şi Tulcea sunt zero la acest capitol, chiar dacă de-a lungul timpului în zonele respective au activat formaţii de tradiţie, în special de fotbal, precum Gloria Buzău, Gloria Bistriţa, FC Olt sau Delta Tulcea.

Practic, oamenii din aceste judeţe enumerate nu au o nicio alternativă de a vedea pe viu un meci de fotbal, handbal, volei sau alt sport de echipă. Iar situaţia la sporturile individuale este probabil şi mai dramatică. Dezinteresul clasei politice faţă de sport a fost adesea semnalat în presa locală, şi nu doar acolo, dar nu s-a luat nicio măsură de încurajare a fenomenului, chiar dacă pe vremuri stadioanele sau sălile se sport se umpleau la meciuri. Acum aproape 20 de ani, spre exemplu, Gloria Bistriţa juca acasă cu Fiorentina lui Batistuta şi remiza, scor 1-1, pe o arenă care se umpluse cu ore bune înaintea începerii meciului. Declinul a apărut în ultimii ani, când totul s-a dus de râpă, culminând cu retrogradarea echipei şi apoi condamnarea la închisoare a lui Jean Pădureanu, în Dosarul Transferurilor. Gloria nu mai e acum nici măcar în liga secundă, ci a căzut în eşalonul al treilea, luând cu ea şi speranţele năsăudenilor de a mai vedea vreun nume mare pe stadion. 

Click pe infografie pentru a mări

 
Clujul, concurenţa Bucureştiului

Analiza pe judeţele ţării efectuată de “Adevărul” arată faptul că sportul de echipă “respiră” aproape doar în oraşele reşedinţă, rare fiind cazurile în care vreo echipă îşi are cartierul general în localităţi mai mici. Pe zone mai mari geografice se poate observa că Moldova stă cel mai prost în această analiză, judeţele de acolo având formaţii puţine cu rezultate proaste.

Excepţie face voleiul feminin, unde Ştiinţa Bacău şi Penicilina Iaşi sunt primele două echipe al ţării. Dacă în Moldova lucrurile sunt aproape dramatice, judeţe precum Botoşani, Suceava sau Vaslui având câte o singură echipe, iar Vrancea deloc, Ardealul, în schimb, pare în continuă dezvoltare. Foarte multe echipe, din aproape toate sporturile au apărut în Cluj, Mureş, Timiş, ba chiar şi Maramureş, majoritatea dintre ele sprijinite de autorităţile locale.

Unele, precum HCM Baia Mare, la handbal feminin, îşi permit chiar bugete stufoase şi au ambiţii europene. Vestul ţării oferă cele mai multe alternative iubitorilor de sport, iar principalul pol de putere este oraşul Clujul, al treilea oraş alţării, după numărul de locuitori. Se poate spune că localitatea de sub Dealul Feleacului este principalul concurent al Bucureştiului, în materie de sport şi chiar de performanţă. În sprijinul sportului, la Cluj s-au construit în ultimii ani un stadion şi o sală polivalentă la standarde înalte.

Stadioane moderne au apărut şi la Ploieşti sau Bucureşti, cel de la Piatra Neamţ a fost modernizat complet, iar la Craiova se pregăteşte construirea unei arene în locul legendarului “Ion Oblemenco”. Totuşi, numărul stadioanelor apărute în ultimii ani este foarte mic, iar cel al sălilor polivalente şi mai mic. Şi foarte posibil să reprezinte încă un motiv în plus pentru accentuarea peisajului lipsit de culoare în care stă sportul românesc.

Chiajna, cea mai mică
Ca o curiozitate, Chiajna, cu cei 8.000 de locuitori ai săi, este cea mai mică localitate din România, care are o echipă în prima ligă. Este vorba despre Concordia, care din 2011 joacă în Liga I la fotbal. Echipa este susţinută de Primăria oraşului. 

Topul oraşelor din România

1. Bucureşti 1.920.610
2. Iaşi 321.606
3. Cluj-Napoca 304.527
4. Timişoara 303.737
5. Constanţa 297.251
6. Craiova 294.774
7. Galaţi 286.165
8. Braşov 275.237
9. Ploieşti 223.470
10. Brăila 205.403

Topul judeţelor din România
1. Bucureşti 1.677.985
2. Prahova 735.883
3. Iaşi 723.553
4. Cluj 659.370
5. Timiş 650.544
6. Constanţa 630.679
7. Dolj 618.335
8. Suceava 614.451
9. Argeş 591.353
10. Bacău 583.590

Cifrele reprezintă numărul de locuitori, conform ultimului recensământ