Corespondenţă din Melbourne - De ce se poate vorbi la Australian Open despre o barieră peste care românii nu trec

Australian Open, care se va desfăşura între 16 şi 29 ianuarie, este turneul de Grand Slem la care România n-a avut niciun rezultat remarcabil la simplu.

Departe de urgia zăpezii care chinuie România de mai bine de o săptămână, la Melbourne temperaturile urcă voios peste 30 de grade. E mijlocul verii din emisfera sudică şi pe chipurile celor veniţi de dincolo de Ecuator se citeşte bucuria. Oameni în pantaloni scurţi şi tricouri uşoare, lenevesc la pas, în şlapi, pe străzile metropolei australiene, probabil la adăpostul unui confort financiar bine conturat. Nu-i uşor şi nici ieftin să ajungi spre capătul lumii, dar se pare că e bine să trăieşti aici. Australia pare un paradis ferit deocamdată de crize şi isterie şi în general de tot ceea ce tulbură mintea unui om normal. După 21 de ore de zbor e greu să surprinzi ceva concret la prima vedere, dar privitor la competiţia pentru care mă aflu aici şi de la care voi relata în următoarele două săptămâni, pot spune doar că e vizibilă peste tot. Nici n-ar avea cum pentru că australienii iubesc sportul, iar Melbourne este capitala sportivă a continentului. 

La fete suntem peste Australia
Australian Open, primul Grand Slem al anului din tenisul mondial, stă să înceapă. Majoritatea participanţilor sunt deja aici, mai puţin cei care pe ultima sută de metri mai joacă la Sydney şi Hobart (feminin) şi Auckland (masculin). Pentru jucătorii care n-au clasament, în sensul că n-au prins un loc pe tabloul principal, au început deja calificările. România are şi ea două jucătoare în focuri, Ana Bogdan şi Mihaela Buzărnescu. La fete, pe tabloul principal, vor fi Simona Halep, Irina Begu, Monica Niculescu, Sorana Cârstea şi Patricia Ţig. Stăm bine la fete. Australia, spre exemplu, nu le are decât pe Samantha Stosur (21 WTA) şi pe Daria Gavrilova (25 WTA), ultima fiind naturalizată de la ruşi acum doi ani, după ce s-a cuplat cu un tenismen autohton, Luke Saville, locul 191 ATP, a cărui principală realizare pentru propria ţară pare a fi tocmai faptul că a adus-o în Australia pe Gavrilova. 

Ca în fiecare an, din 2014 încoace, speranţele noastre se îndreaptă către Simona Halep, la momentul actual numărul 4 mondial. Despre ea părerile sunt împărţite. Sunt oameni care cred că poate ajunge mai sus, dar şi destui care consideră că şi-a atins nivelul maxim. Personal cred că rezultatele sunt de partea ei. La 25 de ani, are 14 titluri WTA în palmares şi chiar dacă îi lipseşte momentan un Grand Slem asta nu înseamnă că nu are valoare. Până la urmă câştigătorul este unul singur şi pentru a învinge la un Grand Slem trebuie să fii mai bun decât peste 200 de jucătoare din lume în decurs de două săptămâni. Deci, dincolo de valoare, ai nevoie şi de formă, dar şi de noroc.

Ilie Năstase, un singur meci la Antipozi

Analizând prezenţele româneşti la Melbourne, nu se poate spune că Grand Slemul australian e un mediu propice performanţei pentru noi. E singurul turneu major în care n-am avut reprezentanţi nici măcar în semifinale. Faza maximă atinsă este sfertul de finală, Halep -de două ori, Ruzici şi Spârlea - câte o dată. La masculin stăm şi mai rău, dar aici există circumstanţe. Până prin anii 1980, tenismenii europeni nu se înghesuiau să meargă în Australia. Distanţă mare, drum anevoios, diferenţă de fus orar consistentă. Aşa se face că Ilie Năstase, primul număr 1 mondial, a jucat o singură dată la Australian Open şi atunci pe finalul carierei, în 1981, la 35 de ani. Ilie a pierdut în primul tur, în faţa lui Chris Lewis, un neo - zeelandez care avea să câştige Wimbledonul în 1983.

Halep de coşmar în 2016

Aşadar, deşi termenul poate părea prea dur, putem vorbi cumva de un complex românesc la Melbourne, care nu ne poate distruge însă speranţa. Simona Halep are o şansă bună anul acesta, poate şi în contextul în care peisajul din WTA s-a schimbat radical. Serena a fost detronată, Kerber nu e invincibilă - a pierdut la Brisbane şi Sydney, Şarapova e suspendată, Azarenka a născut şi lista poate continua. Sunt multe poziţii noi pe tabloul valoric care părea nu demult de neclintit. Simona se află de o săptămână la Melbourne şi s-a antrenat inclusiv pe arena centrală Rod Laver, care poate primi 14.820 de spectatori şi unde se vor desfăşura cele mai importante meciuri din turneu, inclusiv finalele. Ultima prezenţă a româncei pe arena cu pricina, într-un meci oficial, e de tristă amintire. Anul trecut, pe 19 ianuarie, Halep a oferit o surpriză neplăcută şi a fost eliminată de chinezoaica Shuai Zhang, chiar în primul tur al AO, jucătoare care la vremea respectivă ocupa locul 133 în lume. Ca urmare a acelui rezultat, Halep nu are mai nimic de apărat în 2017 la Melbourne, dar probabil că în ecuaţiile privind Grand Slemul australian problema punctelor nu e una care să o zgândărească pe jucătoarea noastră.

Copil s-a făcut de râs, Mergea şi Tecău au gânduri mari

Lăsând puţin la o parte tenisul feminin şi trecând spre cel masculin, recunosc că am fost extrem de dezamăgitde eliminarea neaşteptată a lui Marius Copil, în calificări. Mă aşteptam să ajungă pe tabloul principal. La 26 de ani, Marius, aflat pe locul 127 în lume, era printre favoriţii din calificări, dar a pierdut în faţa australianului Alex Bolt, locul 631 ATP, la capătul unui meci terminat cu 6-7, 4-6, 4-6, după două ore şi 16 minute în care arădeanul n-a putut smulge nici măcar un break. Copil rămâne cu performanţa de acum doi ani, când a prins turul II, unde a fost eliminat de elveţianul Stan Wawrinka. Eşecul lui este amar pentru tenisul masculin românesc care nu îl avea decât pe Copil ca reprezentant la simplu în turneul de la Melbourne.
Să sperăm însă că Horia Tecău şi Florin Mergea, argintul olimpic de la Rio, vor şterge această imagine, alături de partenerii lor, Julien Rojer, şi respectiv Dominic Inglot. Ambele perechi se simt binişor la început de 2016 şi au ajuns până în sferturile de finală la Sydney, respectiv Auckland. Tecău are un ascendent bun şi la dublu mixt, acolo unde a câştigat în 2012, alături de Bethanie Mattek Sands, şi a jucat finala în 2016, împreună cu Coco Vanderweghe. Pentru acest an, Horia nu a comunicat numele partenerei dar o va face cât de curând.

Premii de trei ori mai mari decât acum 16 ani

Faţă de anul trecut, organizatorii turneului au mărit premiile cu 14%, un procent considerabil. Premiile totale ajung acum la 36.19 milioane de dolari, triple faţă de anul 2001. Câştigătorii probelor de simplu vor lua 2,66 milioane de dolari, în vreme ce o calificare în turul II va fi răsplătită cu 57.688 de dolari. Calificarea în turul III va fi recompensată cu 93.744 de dolari, iar cei care ajung în turul IV vor primi 220.000 de dolari.

 

Tragerea la sorţi 

Turneul de Grand Slem de la Melbourne va fi transmis în România de Eurosport
 

Cele mai bune rezultate la Australian Open

Simona Halep - sfert de finală (2014, 2015)
Irin Spârlea - sfert de finală (1997)
Virginia Ruzici - sfert de finală (1980)

Până unde au ajuns jucătoarele noastre prezente acum la Australian Open

Simona Halep - sfert de finală (2014, 2015)
Irina Begu - turul IV (2015)
Monica Niculescu - turul III (2011, 2012, 2014)
Sorana Cirstea - turul III (2012, 2013)

Patricia Ţig n-a fost niciodată pe tabloul principal

Adevărul la Australian Open 2017 - Proiect susţinut de Aqua Carpatica