Campioni de import. Cum au devenit naturalizările o modă şi în sportul românesc. Avem baschetbalişti americani şi rugbişti din Anglia sau Noua Zeelandă
0
Majoritatea federaţiilor au profitat de modificările aduse legislaţiei privind acordarea cetăţeniei şi au ales să meargă pe mâna străinilor naturalizaţi pentru a-şi completa loturile naţionale. „Implanturile“ s-au dovedit a fi de bun augur, cazul cecenului Albert Saritov (lupte libere), medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, fiind mai mult decât elocvent.
Modificarea normelor legale ce reglementează obţinerea cetăţeniei române, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la finalul anului 2015, a dat posibilitatea federaţiilor să naturalizeze mult mai uşor sportivi pentru a-şi completa loturile naţionale. Potrivit modificărilor adoptate, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti vor putea dobândi cetăţenia română în condiţii mai facile.
A fost reglementat, de asemenea, un regim derogatoriu şi în ceea ce priveşte obţinerea cetăţeniei române de către persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea ţării noastre în loturile naţionale, şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori românesc. În afara fotbalului, majoritatea disciplinelor au profitat, iar majoritatea „plombelor“ s-au dovedit a fi de bun augur, cazul cecenului Albert Saritov (lupte libere), medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, fiind mai mult decât elocvent.
De obicei, au devenit români cu acte în regulă sportivi care evoluaseră deja în campionatul românesc, însă există şi excepţii, precum acelaşi Saritov sau baschetbalistul Malcolm Armstead, ochit de reprezentanţii federaţiei în campionatul Turciei. „Weekend Adevărul“ a trecut în revistă lista sportivilor naturalizaţi şi vă explică, pe scurt, impactul pe care l-a avut prezenţa acestora în loturile reprezentative. Au fost excluşi din ecuaţie sportivii originari din Republica Moldova, întrucât lor le era mult mai uşor să obţină un paşaport românesc şi înainte de schimbarea legislaţiei.
RUGBY
Trei sud-africani, Randall Anthony Morrison (33 de ani), Jody Gavin Rose (31 de ani) şi Johannes Petrus Van Heerden (37 de ani), un neo-zeelandez, Michael Wiringi (32 de ani) şi un tongalez, Paula Fakavainga Kinikinilau (31 de ani), au fost primii străini care s-au alăturat echipei pregătite de galezul Lynn Howells. Între timp, au mai fost cooptaţi în lot şi georgianul Otar Turaşvili (31 de ani), neo-zeelandezii Jack Umaga (33 de ani), Jack Umaga (29 de ani) şi Stephen Shennan (26 de ani), tongalezul Sione Faka'osilea (30 de ani), dar şi un englez, Jack Cobden (28 de ani). „Rugby-ul românesc continuă să trăiască, a fost prezent la toate cupele mondiale. Naturalizarea e bună, toate echipele mari practică această metodă. Aceşti jucători sunt profesionişti, înainte de toate. Ne-au adus acea prospeţime de care era nevoie“, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Române de Rugby, Haralambie Dumitraş.
HOCHEI
Primul jucător naturalizat a fost Evgheni Pisarenko, în 2011, după vehea legislaţie, într-un moment în care ucraineanul jucase deja un sezon pentru Rapid Bucureşti şi alte zece la Steaua Bucureşti. Pisarenko, care a mai evoluat ulterior şi la Corona Braşov, s-a retras din activitate în 2015, la 35 de ani. După Pisarenko au debutat de curând în echipamentul tricolor şi alţi jucători originari din Ucraina, Andrei Butohnov (37 de ani), Denis Zabludovski (37 de ani), Evgeni Emelianenko (36 de ani), Pavlo Borisenko (30 de ani), Vitali Kiricenko (32 de ani), Anton Butocinov (34 de ani), un maghiar, Lajos Nyerges (32 de ani) şi un slovac, Patrick Polc (32 de ani). „Toţi aceşti jucători sunt foarte buni şi aveam nevoie de ei la lotul naţional. Toţi pot fi oricând titulari“, a explicat secretarul general al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Alexandru Hălăucă.
BASCHET
Naturalizările au început anul trecut, vizată fiind în special naţionala masculină, care va participa în acest an la Eurobasket. Americanii Malcolm Armstead (28 de ani), Giordan Watson (32 de ani) au debutat deja în tricoul naţionalei, în meciuri amicale, iar Scottie Wilbekin (24 de ani) este şi el vizat. Pe lista de 14 jucători pentru Eurobasket pot fi incluşi trei jucători străini naturalizaţi. „Trebuie să menţionam că în baschetul mondial se practică această metodă de a naturaliza jucători de valoare, pe anumite posturi deficitare. Datorită faptului că legislaţia ţării noastre s-a schimbat, sportivi de performanţă din străinătate pot să contribuie cu succes la obţinerea unor performanţe pentru echipelor naţionale ale României. Armstead nu a jucat în România, dar a avut performanţe notabile în campionatele Sloveniei, în Rusia, Grecia, iar sezonul trecut a jucat în Turcia. Watson este o mai veche cunoştinţă de-a noastră, a jucat în România, la Energia Târgu-Jiu, sezonul trecut a jucat în Turcia, iar acum a semnat un contract în Franţa“, a explicat Horia Păun, preşedintele Federaţiei Române de Baschet. De asemenea, în lotul feminin a fost cooptată o jucătoare născută în Statele Unite ale Americii, Ashley Walker (30 de ani), care are în palmares trei sezoane bifate în Liga Profesionistă Nord-Americană de Baschet Feminin (WNBA).
HANDBAL
Iulia Dumanska (21 de ani), jucătoare născută în Ucraina, a primit cetăţenia în mai 2016, iar anul trecut a şi debutat în tricoul primei reprezentative feminine la Campionatul European. De asemenea, recent a fost cooptat în lotul naţionalei masculine spaniolul Javier Humet (27 de ani), echipierul celor de la CSM Bucureşti. „Sunt foarte fericit că am reuşit să devin român, am făcut-o din inimă, mă simt foarte bine aici în România şi sper să-mi ajut coechipierii din echipa naţională să câştigăm şi noi o medalie”, a explicat Humet. „Acum există o tendinţă de globalizare, sunt foarte multe naţionale care au foarte puţini jucători născuţi în ţara respectivă. Nu este însă o strategie a Federaţiei Române de Handbal, dar în contextul actual Humet este binevenit. Este o tendinţă globală, iar dacă prin aceste soluţii putem să facem un bine României atunci este foarte bine“, afirmat preşedintele Federaţiei Române de Handbal, Alexandru Dedu.
FUTSAL
A fost naturalizat la finalul anului trecut portughezul Paulo Ferreira (32 de ani), jucătorul formaţiei Autobergamo Deva. În cele şase confruntări în care a îmbrăcat tricoul României, Paulo Ferreira a fost titular de fiecare dată şi a marcat de două ori: într-un duel cu Franţa (4-3, la Toulouse) şi într-o dispută cu Italia (2-7, la Imola).Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, afirmase, tot anul trecut, că va depune cât de curând actele pentru naturalizarea Mário Jorge Malino Paulino, zis Camora, portughezul de 31 de ani care evoluează din 2011 la CFR Cluj, care ar putea deveni primul străin ce va îmbrăca tricoul naţionalei de fotbal.
LUPTE
Naturalizările au reuşit să resusciteze o disciplină sportivă intrată într-un con de umbră în ultimii ani. Anul trecut au fost naturalizaţi Katerina Sassa (Ucraina, 27 de ani), Evgheni Orlov (Ucraina, 28 de ani), Katerina Jidacevska (Ucraina, 24 de ani) şi Albert Saritov (Rusia, 32 de ani), ultimul reuşind să obţină o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, unde s-a calificat fără probleme. Anul acesta, un alt luptător cu sânge ucrainean în vene, Andrei Dukov (30 de ani), a cucerit o medalie de argint la Campionatele Europene de la Novi Sad. „Aducerea lui Saritov şi a celorlalţi este o soluţie de moment pentru a revitaliza luptele de la noi şi pentru a readuce această disciplină în prim-planul sportului românesc. De asemenea, am făcut acest lucru pentru a crea modele, pentru a împrospăta şcoala românească. Bineînţeles că îmi doresc să urc pe podiumul olimpic şi cu un român născut în România. Eu îmi doresc ca la Tokyo cel puţin un român născut aici să fie pe podium “, a explicat preşedintele Federaţiei Române de Lupte, Răzvan Pîrcălabu.
Majoritatea selecţionerilor sunt tot străini
Moda selecţionerilor străini a început în 2002, când Octavian Morariu, proaspăt ales în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Rugby, a hotărât, după răsunătoarele eşecuri internaţionale ale naţionalei de seniori, culminând cu un 0-134 în faţa Angliei, să numească un tehnician din străinătate la cârma „stejarilor”. Primul selecţioner străin a fost Bernard Charreyre, un francez al cărui salariu a fost suportat de federaţia franceză de profil. Au urmat trei alţi antrenori francezi, Phillipe Sauton, Robert Antonin şi Daniel Santamans, iar din 2012 selecţioner este galezul Lynn Howells, astăzi în vârstă de 67 de ani. Astăzi, a avea un antrenor străin e aproape o normalitate.
Neamţul Christoph Daum (64 de ani) conduce naţionala de fotbal, spaniolul Ambros Martín (49 de ani) este antrenorul naţionalei feminine de handbal, el înlocuindu-l în funcţie pe suedezul Tomas Ryde, iar un alt spaniol, Xavier Pascual Fuertes (49 de ani), stă pe banca selecţionatei masculine. „Am parte de una din cele mai mari provocări ale carierei. Obiectivul principal este acela de a avea o echipă competitivă la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro”, a declarat Ambros Martín. Sârbul Dejan Stanojevic (47 de ani) a devenit antrenorul naţionalei de polo în noiembrie 2013, iar din acest an hocheiştii îl au ca antrenor pe canadianul Martin Lacroix (49 de ani). De asemenea, echipa naţională feminină de volei are de anul trecut un selecţioner italian, Davide Delmati (44 de ani).
„Un antrenor care apleca nasul în farfurie!“
Dintre toţi aceşti tehnicieni, cel mai contestat este Christoph Daum, mai ales că naţionala de fotbal şi-a compromis în mare măsură şansele de calificare la Campionatul Mondial din 2018. „Este decizia celor de la Federaţie. Burleanu a pus un antrenor care nu a mai antrenat de trei ani şi care apleca nasul în farfurie. Asta e, ne ducem crucea. Suntem într-o mizerie. Nu doar fotbalul românesc, ci şi societatea”, spunea Marius Şumudică, antrenorul anului 2016 în România. „Daum e un tip controversat, cu o anumită carte de vizită. E greu pentru un antrenor străin să înţeleagă ce se întâmplă în fotbalul românesc. Părerea mea e că va fi foarte greu, aproape imposibil să reuşească o calificare. Nu poate fi niciodată la nivelul lui Mircea Lucescu. Mircea e un om cult din toate punctele de vedere, ca să nu mai spunem de rezultate. Iar ceea ce e un mare avantaj faţă de acest băiat venit din Germania, care are o faţă de Führer tăvălit după ce explodează grenada şi se varsă benzina peste el, e că Mircea cunoaşte realitatea fotbalului românesc, halul în care am ajuns”, spunea şi fostul selecţioner Cornel Dinu imediat după numirea neamţului la cârma primei reprezentative. După meciul pierdut în faţa Poloniei la scor de neprezentare, chiar la Bucureşti, acelaşi Dinu a răbufnit din nou: „Ce să te aştepţi de la acest Münchausen din filmele cu armata germană care lua şuturi în fund de la marea armată roşie învingătoare? Selecţia a fost făcută prost, iar pregătirea partidei de asemenea”.
Mă simt foarte bine. Experienţa în România este una foarte interesantă şi provocatoare şi spun aceasta pentru că am înţeles foarte repede că noi trebuie să jucăm stilul românesc de rugby, nu altceva. Nu cel galez, englez, francez sau neo-zeelandez Lynn Howells selecţionerul echipei naţionale de rugby
Se încarcă comentariile...
